Clujul ar putea ajunge un important nod feroviar in traseul TGV-ului prin Romania. Trenul de mare viteza, o alternativa serioasa la cursele aeriene interne, va ajunge si la noi, peste aproximativ 15 ani. Ideea nu este una utopica, avand in vedere proiectele pe care Uniunea Europeana le are in domeniul transportului feroviar. O data cu conectarea capitalei Ungariei, Budapesta, la reteaua de transport TGV, care va lega estul de vestul european, Bucurestiul intra si el in calculele specialistilor.Londra, Paris, Strasbourg, Munchen, Viena, Budapesta, Cluj, Bucuresti, Istanbul este un posibil important tronson pentru trenul de mare viteza (TGV= train à grande vitesse) care poate lega Europa de la Vest la Est. Romania are nu doar oportunitatea, dar si obligatia sa se alinieze standardelor europene in ceea ce priveste transportul feroviar, profitand astfel de siguranta, confortul si rapiditatea oferita de trenurile de mare viteza. Pe cat de mare este miza pentru un asemenea proiect, pe atat de costisitoare este şi investiţia.Costurile ar putea fi cuprinse intre 15 şi 20 milioane de euro pe kilometru, in funcţie de complexitatea traseului. Pentru un tronson de 500 kilometri pe teritoriul României, investitia totala ar ajunge aproape la zece miliarde de euro. Insa beneficiile economice ale zonelor pe unde ar trece TGV-ul ar fi pe masura. Inca din 2006, guvernul de la Bucuresti lua serios in discutie posibilitatea ca Romania sa fie conectata la o retea de transport feroviar TGV. In luna aprilie, oficiali ai Ministerului Transporurilor au reluat discutiile despre linia feroviara de mare viteza cu omologii lor din Austria şi Ungaria pentru a solutiona măsurile necesare punerii în practică a acestui proiect. In luna octombrie, la sedinta comuna a guvernelor roman si ungar, TGV-ul va constitui un punct important pe ordinea de zi. De altfel, exista deja un master planul postat recent pe site-ul Ministerului Transporturilor, unde este mentionat proiectul de constructie a unei linii de mare viteză, care să depăşească 250 km la ora, adica, undeva la 300-350 km la ora, conform opiniilor specialistilor in domeniu. Documentul mai spune că liniile de mare viteză concurează cu transportul aerian intern, iar nivelul de dezvoltare al pietei de transport aerian poate fi folosit ca un indicator al potentialului pentru transportul feroviar de mare viteza. trenurile. Este un proiect care se aseamana foarte mult cu cel al unei autostrăzi, construita pentru conexiunea intre orasele importante din regiune si marile centre urbane.
Cenusareasa feroviara a Europei
Infrastructura feroviara in Romania este invechita si prea putin modernizata fata de alte tari europene. Parcul feroviar românesc depăşeşte cu mult vârsta medie a unui parc similar din Uniunea Europeana, unde perioada medie de exploatare a unei garnituri de tren este undeva la 15 ani, dupa cum a mentionat Robert Zappa, director de vânzări, la divizia de Pasageri, a firmei canadiene Bombardier Transportation, care a anuntat de curand ca isi va deschide la Cluj o unitate importanta pentru Europa de Centrala si de Est. România are aproximativ 10.900 km de reţea feroviară, din care doar 3.000 km sunt electrificaţi.
Specialisti din industria feroviara europeana au aratat ca, in mod normal, o tara ca România ar trebui sa se concentreze pe reparatii şi modernizari ale actualei retele feroviare, ce deserveste traficul de marfa şi cel de scurt si mediu parcur pentru calatori. Insa, o retea de linii de mare viteza care să asigure timpi redusi intre marile orase poate sa transforme calea ferată intr-un mijloc de transport atractiv si pe termen lung, unul benefic economic si ecologic, totodata.
Vecinii prind viteza cu TGV-ul
Trenul de mare viteza este un serios concurent avionului pentru orasele situate la distante de aproximativ trei ore de mers. Franta a reusit in mai putin de zece ani, incepand cu 1982, sa puna pe picioare cel dintai tren de mare viteza operational pe un tronson construit ce lega Parisul de Lyon.Viteza cu care rulează trenul este de 320 kilometri la oră, iar distanta dintre capitala Frantei si Strasbourg. sediul Parlamentului European, este parcursa in doua ore si 20 de minute. Franţa, Germania, Spania, Anglia si Italia pot fi considerate tari cu experienta in acest domeniu, pentru care realizarea unei retele de linii de mare viteza nu este o misiune imposibila. Insa nici Federatia Rusa, nu sta cu mainile la piept. Specialistii de la Moscova au inceput deja planificarile pentru o linie de mare viteza care sa lege capitala tarii de celelalte mari orase ale Federatiei, precum Sankt Petersburg, pentru o viteza de deplasare de 350 km la ora. Nici polonezii nu se lasa mai prejos. La Varsovia se lucreaza la un proiect similar, pentru o linie de mare viteza de 300 km la oră, astfel ca testarile ar urmea sa aiba loc prin 2020. Investiţiile intr-o linie de mare viteza sunt de trei-patru ori mai mari decat cele pentru o linie normala, insa cu timpul se va observa o crestere considerabila a diversi factori economici, precum si a cifrelor de afaceri a companiilor feroviare, care vor constata o crestere cu peste 50% a numarului de pasageri. Faptul că Romania va fi conectata printr-o linie de mare viteza cu Ungaria şi Austria, precum si cu celelalte retele din Europa, precum Italia, Franta, Marea Britanie, va aduce o creştere considerabila, nu doar in domeniul economic, dupa cum s-au pronuntat specialistii firmei candiene de transport feroviar Bombardier.
