Drumul Apusenilor, finanţat de Uniunea Europeană

Cele două tronsoane din Drumul Apusenilor aflate în judeţul Bihor vor fi finanţate cu suma de 66,25 de milioane de lei. Finanţarea a fost acordată de Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Regional, administrat de Guvernul României. Primul tronson va beneficia de o finanţare de 30 de milioane de lei, iar cel de-al doilea a primit o finanţare în valoare de 36,25 milioane de lei.

Read More

GÂNDURI DE CRĂCIUN, UMILINŢĂ ACCEPTATĂ – DEMNITATE RECUPERATĂ

SCRISOAREA PASTORALĂ
a PS Florentin CRIHĂLMEANU,
Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla,
la mărita Sărbătoare a Naşterii după trup a Domnului şi
Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos
 
Florentin, din harul şi mila Atotputernicului Dumnezeu, prin graţia Sfântului Scaun Apostolic al Romei, Episcop de Cluj-Gherla, onoratului cler împreună slujitor, cuvioaselor persoane consacrate statornic rugătoare, iubiţilor creştini greco-catolici şi tuturor credincioşilor creştini, de Dumnezeu iubitori, „Har vouă şi pace de la Dumnezeu Tatăl nostru şi de la Domnul nostru Isus Hristos, Cel ce S-a dat pe Sine pentru păcatele noastre” (cf. Gal 1,3).

Read More

Mesajul de Crăciun al Majestăţii Sale Custodele Coroanei Margareta a României

Români,
Timp de mai multe decenii, trecând prin zilele cele mai întunecate ale războiului şi ale dictaturii comuniste care i-a urmat, Regele Mihai a trimis în această zi a fiecărui an mesajul lui către naţiune. Din fragedă copilărie îmi amintesc grija cu care tatăl meu scria aceste discursuri şi neliniştea pe care o încerca până hotăra ce cuvânt era mai potrivit. Mesajul de Crăciun a fost pentru el, în zilele de gheaţă ale surghiunului, singura formă de comunicare directă cu românii, pe care jurase să-i ocrotească şi să-i apere; a fost, la modul propriu, sfânta lui Împărtăşanie laolaltă cu toţi românii.

Read More

Mihai Tudose – noul Petru Groza al României

De Cornel JurjuÎn 30 decembrie 1947, Regele Mihai era forţat să abdice şi să părăsească imediat România. Autorii direcţi ai loviturii de stat au fost Petru Groza (primul ministru de atunci) şi Gh. Gheorghiu-Dej (liderul Partidului Comunist). Scena se consuma în Palatul Elisabeta din Bucureşti şi era săvârşită în numele instaurării republicii comuniste, pe care propaganda de partid o ilustra ca pe o patrie a democraţiei şi libertăţii absolute. Între timp, posteritatea s-a putut lămuri deplin cu privire la marea gingăşie şi vocaţie democratică a regimului comunist. Aceeaşi posteritate a reţinut în dreptul lui Petru Groza câteva aspecte sugestive: calitatea de personaj funest al istoriei româneşti, dar şi un comportament caracterizat de un oportunism feroce, de mitocănie, de înclinaţia spre trivialitate.

Read More

Episcopul uitat: PS Platon Kornyljak a fost unul dintre cei care au întreţinut flacăra speranţei în exil pentru românii din Germania

O figură uitată în istoria românească este cea a unuia dintre episcopii greco-catolici din exil. Platon Kornyljak era de etnie ucraineană şi a slujit în cadrul Bisericii Greco-Catolice Ucrainiene din Exil. Însă episcopul născut în România a cunoscut îndeaproape limba şi cultura românească şi a ajutat parohiile şi misiunile greco-catolice româneşti din exil, de aceea merită recunoştinţa românilor pe care i-a ajutat să îşi menţină vie speranţa în anii grei ai comunismului.

Read More