Sucevița sau legenda femeii păcătoase

Legenda întemeierii mănăstirii Sucevița afirmă că piatra necesară pentru ridicarea impunătoarei construcții ar fi fost cărată de o singură femeie, vreme de 30 de ani, cu un car tras de bivoli, pentru a-și răscumpăra păcatele. În realitate, însă, mănăstirea este ctitoria uneia dintre cele mai importante familii aristocratice din Moldova, familia Movilă, care a dat principi ai Moldovei și ai Valahiei, precum și mitropoliți ai Moldovei și ai Kievului.Așezământul monahal este atestat documentar din perioada voievodului Petru Șchiopul, din 1582. Ea păstrează stilul moldovenesc, cristalizat în vremea lui Ștefan cel Mare și dezvoltat în vremea lui Petru Rareș. Construcția îmbină elemente gotice și bizantine, precum și unele caracteristice arhitecturii tradiționale moldovenești. Edificiul are un plan trilobat și un pridvor închis. Mai târziu, au fost adăugate două mici pridvoare deschise, formate din stâlpi legați prin arcuri în acoladă, o influență valahă.

Biserica, cu hramul Învierea Domnului, are firide pe cele trei abside, dar și ancadramente gotice de piatră pentru ferestre și uși. Sub cornișă, există ocnițe care decorează baza stelată a turlei bisericii. Pe fațada nordică a bisericii se află o pictură realizată într-o manieră unică, de către frații Ion și Sofronie. Ea înfățișească Scara Raiului, inspirată din scrierile Sfântului Ioan Climax. În interiorul bisericii sunt înmomântați cei doi principi frați, Ieremia și Simion Movilă. Biserica mai are o adevărată operă de artă, reprezentată de un iconostas sculptat în lemn de tisă, un artefact care datează din secolul al XIX-lea, mai exact din anul 1801.

O cetate ecleziastică

Biserica este înconjurată de o adevărată cetate de apărare, ceea ce demonstrează faptul că mănăstirea nu avea doar un rol spiritual, ci și unul strategic, de apărare. Incinta pătrată este patrulateră, cu laturile de 104 x 100 de metri. Zidul de incintă are o înălțime de șase metri și o grosime de trei metri. De asemenea, el este întărit cu contraforturi, metereze, cu drum de strajă, cu patru turnuri în cele patru colțuri și cu un turn de intrare, care, la unul dintre etajele sale, are amenajat un paraclis. În incinta mănăstirii exista și o casă domnească, din care au fost păstrate doar unele încăperi, precum și pivnițele.

Related posts

Leave a Comment