Transilvania păstrează vechi tradiții legate de Paștele romano-catolic și de Săptămâna Mare din comunitățile greco-catolice și ortodoxe. Există ritualuri legate de diferitele comunități etnice și religioase care au fost apărut în această zonă de-a lungul secolelor.
Romano-catolicii, armeano-catolicii, lutheranii, calvinii, unitarienii și neoprotestanții de limba maghiară serbează Paștele și au intrat în cea de-a doua zi a acestei sărbători. În timpul slujbei, ei primesc mici bucățele de pâine binecuvântată amestecate cu vin. Nu este vorba de cuminecătura tradițională din comunitățile catolice sau ortodoxe, ci de o tradiție calvină, Cina Domnului. Aceste bucățele sunt luate pe stomacul gol. Cel care oferă bucățele de pâine spune Cristos a înviat, iar cel care primește răspunde Adevărat a înviat!
Azi, adică doua zi de Paști, este organizată pentru copii vânătoarea de ouă de Paști ascunse în iarbă. Tinerii și adolescenții pleacă, în schimb, la stropit. Ei merg în casele în care sunt fete sau femei tinere și rostesc o poezea, în care doamnele și domnișoarele sunt asemuite cu niște flori, care trebuie stropite. În unele sate din Transilvania, ele sunt stropite cu apă, în altele cu parfum. Tinerii udători sunt răsplătiți cu cozonac, cu prăjituri, cu ouă vopsite sau cu vin. În unele sate, seara, este organizat balul de Paști, unde udătorii aduc bunătățile cu care sunt răsplătiți.
Ieri, greco-catolicii și ortodocșii au celebrat Floriile. Ei au adus în biserici ramuri înflorite de salcie, ramuri de finic sau de palmier și participă la procesiuni care amintesc de intrarea lui Isus Cristos în Ierusalim, atunci când Mânuitorul era aclamat de mulțime, cu puțină vreme înainte de a fi vândut și răstignit. Greco-catolicii și ortodocșii au intrat în Săptămâna Mare.
