Căderea preţurilor mondiale de petrol ar putea atinge cel mai jos nivel în primul trimestru al anului 2016, chiar dacă preţurile sunt susceptibile să rămână scăzute pentru următorii doi ani, consideră Bob Dudley, de la British Petroleum. El a precizat pentru BBC că „este necesar un echilibru mai natural între ofertă şi cerere pentru a reveni în al doilea şi al treilea trimestru ale acestui an, după care nivelurile stocurilor ar putea începe să se disipeze”. Preţurile vor rămâne scăzute multă vreme, aşa cum am spus, şi cred că tendinţa va dura cel puţin doi ani, a mai declarat Bob Dudley.
La rândul ei, Agenţia Internaţională a Energiei (AIE), care a publicat un raport în care a revizuit la bază previziunea sa privind cererea mondială în 2016, estimează că oferta de brut va rămâne excedentară şi în acest an din cauza creşterii producţiei în Iran, iar în acest caz creşte presiunea asupra scăderii preţurilor aurului negru. Şi, „preţurile ar putea să scadă mai mult”, subliniază AIE. Agenţia sublinia luna trecută că preţul barilului va urca la 80 dolari abia în… 2020, când este posibilă reechilibrarea pieţei petroliere. AIE, care depinde de Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), recunoaşte că o lungă perioadă de preţuri scăzute va fi benefică pentru consumatori, dar riscă să antreneze temeri asupra securităţii energetice, crescând dependenţa de un număr restrâns de producători cu preţuri mici, ca Arabia Saudită. AIE consideră că OPEC va continua să joace un rol central în lumea petrolului. Partea sa de piaţă va creşte până în 2020 la 41%, în timp ce a celorlalte ţări (Rusia, Norvegia, SUA etc.) va stagna.
Petrolul nu suferă doar din cauza scăderii cererii din partea Chinei, a doua putere economică şi al doilea consumator de brut al planetei, dar încă departe în spatele SUA. Suferă datorită unei superabundenţe a producţiei petromonarhiilor din Golful Arabo-Persic şi a oilmen americani, care continuă să pompeze hidrocarburi de şist în mare cantitate în pofida scăderii preţurilor cu peste 70%, faţă de vârful din iunie 2014 (114 dolari barilul). Fără a mai vorbi despre revenirea pe piaţă a petrolului iranian în 2016, după acordul nuclear cu marile puteri.
La schimburile electronice în Asia, miercurea trecută, barilul de brut american a fost în degringoladă, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani, sub pragul de 28 dolari, ceea ce a dus la căderea burselor mondiale. În susţinerea acestei anticipări de bază, autorii raportului au evidenţiat temperaturile extrem de blânde ale începutului iernii în Japonia, în Europa şi în SUA. Şi mai ales au menționat, pe fondul triptic al ofertei excepţionale, stocurile supradimensionate şi purtătoare de o mulţime de veşti proaste economice, lovituri care afectează economiile chineză, rusă şi braziliană, prin scăderea preţurilor.
Umbra Iranului planează peste preţul barilului. Odată cu intrarea în vigoare în week-endul trecut a acordului nuclear care înseamnă sfârşitul sancţiunilor economice şi financiare impuse de Occident Iranului, producţia mondială ar putea creşte cu circa 300.000 barili pe zi (bpz) până la finele primului trimestru, potrivit AIE. Teheranul intenţionează să îşi crească producţia la 500.000 bpz, aşa cum a declarat ministrul iranian al Petrolului.
Citiți mai mult AICI
