Principesa Maria a României a venit pe lume la București, în 1870. Era primul vlăstar regal născut pe teritoriul României, la doar patru ani după urcarea lui Carol I pe tronul României. Elita politică românească dorea o familie domnitoare cât mai puternică, în măsură să asigure o bună reprezentare internațională a României, alianțe matrimoniale și întărirea statului. De aceea, nașterea micii principese a stârnit o mare bucurie în România.
Epidemia nu a ocolit Peleșul
Însă, după venirea pe lume a Mariei a României, cuplul regal a ajuns în imposibilitatea de a avea noi copii. Mai mult, în 1874, Bucureștiul a fost lovit de o epidemie de scarlatină, care a făcut multe victime. Familia domnitoare a încercat să se izoleze în Castelul Peleș, de la Sinaia. Însă epidemia a ajuns și acolo. Micuța Maria a României s-a îmbolnăvit de scarlatină, iar, treptat, boala i s-a agravat. În aprilie 1874, micuța principesă s-a stins din viață, spre disperarea părinților și spre tristețea întregii țări.
Principesa Maria a României nu ar fi putut moșteni tronul românesc, pentru că acest tron era moștenit pe linie masculină, potrivit legii salice. Carol I și Elisabeta ai României au ajuns în situația de a căuta un moștenitor printre rudele lor apropiate. Potrivit regulilor succesiunii, urmașul lui Carol I ar fi trebuit să fie fratele său mai mare, Principele Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen. Însă acesta devenise un candidat serios la coroana Spaniei și, în plus, era șeful casei princiare, astfel că nu putea accepta rolul de moștenitor prezumtiv al tronului românesc.
Citiți în continuare pe RFI.ro cum a fost rezolvată problema succesiunii la tronul României.
Citiți și alte Pagini de istorie AICI.
