Nou premier egiptean pe fondul unor tensiuni politice fără precedent

Hazem al-Beblawi încearcă să formeze un cabinet, pe fondul unor tensiuni sociale și politice fără precedent. Frăția Musulmană, formațiunea islamistă a președintelui înlăturat Mohamed Morsi, a refuzat să intre la guvernare. Problemele vin și din partea opoziției laice, care a respins calendarul pentru alegeri parlamentare, potrivit RFI.Evenimentele se succed rapid în Egipt. Șeful de cabinet numit aseară, Hazem al-Beblawi, s-a apucat deja să-și formeze guvernul. Cine este însă noul premier? Hazem al-Beblawi este un economist liberal, fost vicepremier și ministru al Finanțelor în 2011, în perioada de tranziție sub conducerea militară ce a urmat căderii regimului Hosni Mubarak. Atunci însă și-a dat demisia, ca semn de protest față de moartea unor manifestanți de confesiune coptă în confruntarea cu armata. Totuși, încă și-a păstrat simpatia generalilor. Al-Beblawi are 76 de ani și studii superioare la Cairo și la Paris, unde a obținut un doctorat în economie. Din 2001 și până în 2011, a fost consilier al Fondului Monetar Arab, în Abu Dhabi.

Prima sarcină: cooptarea tuturor forțelor politice. O misiune cvasi-imposibilă. Al-Beblawi ar urma să ofere câteva posturi din viitorul guvern membrilor principalei mișcări islamiste, Frăția Musulmană, chiar dacă aceasta deja a refuzat. Dar, pentru prima dată de la redemararea violențelor, și opoziția e nemulțumită. Frontul Salvării Naționale, coaliția partidelor liberale, a respins decretul emis luni de președintele interimar numit de armată, Adly Mansour. Decretul stabilea pașii de urmat până la viitoarele alegeri parlamentare și prezidențiale. Opoziția spune că nu a fost consultată la întocmirea decretului și că dorește să facă anumite modificări. Decretul prevede numirea unei echipe de experți care să modifice Constituția redactată de islamiști și în prezent suspendată de armată.

Pentru a încerca să calmeze spiritele, noua președinție a indicat că va oferi locuri în guvern atât aripii politice a Frăției Musulamane, care a câștigat primele alegeri libere din 2012, cât și ultraconservatorilor, adică salafiștii din partidul Al-Nour. Propunerile au fost respinse fără drept de apel și de Frăția Musulmană și de salafiști. Frăția Musulmană a motivat că nu poate accepta un decret emis de un om “numit de puciști”, respectiv generalii armatei. Salafiștii, care au sprijinit inițial înlăturarea lui Morsi, apoi și-au retras sprijinul după uciderea de luni a 55 de simpatizanți ai Frăției Musulmane, au refuzat zilele trecute doi candidați propuși ca șefi ai guvernului, dar au aceptat într-un final numele lui Beblawi. Mohamed El-Baradei, lider al opoziției și fost șef al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și unul dintre cei respinși de salafiști, a devenit vicepreședinte.

Nemulțumirile opoziției liberale

Coaliția liberală pe care o conduce El-Baradei, formată din 35 de grupuri de opoziție, a indicat că va înainta președintelui Mansour amendamente pentru modificarea programului de alegeri, notează BBC.

Pentru că planul prevede și acordarea unor noi puteri legislative, executive și judiciare președintelui interimar. Așadar, prin semnarea decretului, liberalii ar părea ipocriți pentru că după ce au protestat contra dictaturii lui Morsi și a Frăției să fie de acord cu un alt tip de dictatură pentru că este a unui economist liberal, așa cum a indicat un oficial din Frontul Salvării Naționale egiptene.

Însă noile decizii ale armatei până la urmă, deși criticate de islamiști și laici, au fost bine primite de două dintre marile puteri din regiune: Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. Ambele state au promis ajutoare financiare consistente pentru noua administrație. La Washington, administrația Obama s-a declarat încurajată dar precaută în privința planului pentru procesul democratic.

Turcia, în schimb, care trece ea însăși printr-o mișcare de contestare fără precedent a administrației Erdogan și care are experiența loviturilor de stat date de militari, a criticat puternic acțiunile armatei egiptene. Este inacceptabil ca un guvern venit la putere în urma unor alegeri democratice, să fie înlăturat prin mijloace ilegale, chiar mai grav, printr-o lovitură de stat militară, a apreciat șeful diplomației turce, Ahmed Davutoglu.

Acuzațiile că armata continuă să facă exact ce a promis să nu facă, adică să rețină puterea politică și să se răzbune contra Frăției Musulamane persistă. Deși oficial invitată de președinte la guvernare, mișcarea islamistă are de-a face pe de altă parte cu justiția. Parchetul a ordonat joi arestarea liderului suprem al Frăției Musulmane, Mohamed Badie, pentru incitare la violență după înfruntările de luni, când armata a intervenit în forță. Badie ceruse revolta tuturor egiptenilor contra “loviturii de stat”. Și alți responsabili ai mișcării sunt vizați de mandate de arestare: printre ei, adjunctul ghidului suprem, Mahmud Ezzat, dar și doi membri ai aripii politice a mișcării. Sarcina noului guvern, dacă va supraviețui politic, va fi așadar extrem de dificilă.

Related posts

Leave a Comment