Moștenirea Episcopului Florentin

Episcopul Florentin Crihălmeanu a fost unul dintre cei mai mari ierarhi din istoria Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla. Modelul său ideal era cardinalul Iuliu Hossu, însă, în realitate, în cea mai mare măsură, acțiunile, deciziile și viața sa au fost influențate de doi Suverani Pontifi: Sfântul Ioan-Paul al II-lea și Papa Francisc.

La plecarea sa din această lume, în urma lui Florentin Crihălmeanu rămâne o imensă moștenire spirituală. Tocmai de aceea, misiunea viitorului episcop greco-catolic de Cluj-Gherla va fi una dificilă: va trebui să se ridice la nivelul ilustrului său predecesor.

Florentin Crihălmeanu era un om care fugea de onoruri și prefera plăcerile vieții simple. Însă, atunci când trebuia să își facă datoria în calitate de ierarh, știa să se ridice la nivelul de excelență pe care îl au doar marile spirite.

În calitate de ierarh, PS Florentin Crihălmeanu are marele merit de a fi reorganizat Eparhia Română Unită de Cluj-Gherla. Azi, această eparhie poate fi considerată drept un model de organizare. Datorită inițiativei sale, Eparhia are un Plan Integrat de Dezvoltare și o Curie perfect funcțională. Acest lucru s-a văzut ultima oară chiar cu prilejul funeraliilor episcopului clujean. Vicarul general, pr. Marius Cerghizan, și cancelarul Eparhiei, Marius Cîmpean, alături de toți ceilalți care s-au implicat alături de ei, au organizat impecabil întregul cadru în care clujenii – și nu doar ei – au putut să își ia rămas bun de la marele ierarh Florentin Crihălmeanu.

Ceremonia funerară a fost un exemplu de demnitate, decență și solidaritate. Cei care au participat la înmormântarea iubitului episcop au fost exact acei oameni care, la beatificarea celor șapte episcopi greco-catolici martiri în temnițele comuniste, pontificată de Papa Francisc, nu au lăsat nici măcar o hârtie pe Câmpul Libertății din Blaj. Sau cei care au stat, cu decență și răbdare, ore în șir în frig pentru a avea prilejul să se reculeagă la catafalcul Regelui Mihai I. Acești oameni sunt cei care ne fac mândri de faptul că aparținem unei comunități întemeiate pe valori, care își respectă tradițiile, dar care este deschisă spre viitor; o comunitate ai cărei membri își asumă, cu deplină libertate și responsabilitate, darul de a fi fii ai lui Dumnezeu.

Aceste lucruri ne arată o mutație profundă produsă în societatea românească. Este o mutație care s-a produs deja și ale cărei efecte se vor vedea tot mai mult în următorul deceniu. Această schimbare în bine face parte din moștenirea lăsată de Florentin Crihălmeanu.

Tot în calitate de ierarh, PS Florentin Crihălmeanu a organizat un efort incredibil: din punct de vedere organizațional, a refăcut structura Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, după deceniile petrecute în catacombe. Eparhia este perfect funcțională: are vicariate, protopopiate și parohii bine structurate. De asemenea, viața persoanelor consacrate este bine organizată. Există mănăstiri baziliene, ale Congregației Surorilor Maicii Domnului sau ale iezuiților care au renăscut după perioada comunistă. De asemenea, Florentin Crihălmeanu a luat parte la renașterea ordinelor cavalerești catolice. Ordinul de Malta are o activitate remarcabilă prin intermediul Serviciului de Ajutor Maltez, iar în ultimii ani și-a început activitatea și Academia Internațională a Sfântului Mauritius, ordin cavaleresc al cărui prior în România a fost însuși episcopul Florentin Crihălmeanu. De asemenea, activitatea caritabilă a atins un nivel remarcabil, prin intermediul unor organizații precum Caritas. AGRU și ASTRU sunt organizații dinamice și respectate. Există multe asociații și fundații create în cadrul Bisericii, pe care nu le menționăm acum din cauza spațiului limitat.

Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla și-a reorganizat sistemul de publicații. La nivel eparhial, și-a reluat activitatea revista Viața Creștină. Au renăscut publicații precum Raiul Copiilor, în Parohia Andrei Mureșanu. Eparhia are o prezență consistentă în on-line, mai ales datorită eforturilor lui Radu Capan.

Episcopul Florentin a fost inima care a animat un imens efort uman și financiar; pentru că parohiile greco-catolice au rămas fără biserici, case parohiale, centre sociale, biblioteci și alte asemenea elemente care compuneau peisajul instituțional greco-catolic în perioada interbelică, a fost nevoie de resurse uriașe pentru a clădi noi biserici, mănăstiri, locuințe pentru preoți și locuințe sociale, instituții educaționale, biblioteci sau centre sociale. De asemenea, a reluat lucrările la cea mai mare biserică catolică din România, noua catedrală dedicată Martirilor și Mărturisitorilor Credinței din Secolul XX.

În calitate de profesor, Florentin Crihălmeanu a participat la formarea unei adevărate elite intelectuale a Clujului. Scrierile sale teologice sunt prea puțin cunoscute azi în afara mediului preoțesc. Ar fi nevoie de un efort sistematic de republicare a scrierilor episcopului Florentin Crihălmeanu într-o ediție integrală. Un asemenea efort nu a fost făcut până acum pentru că PS Florentin Crihălmeanu era un om de o modestie rară.

Related posts

One Thought to “Moștenirea Episcopului Florentin”

  1. Prof.Ioan Sabau

    Centrul cultural crestin gr.catolic din Cluj ,intotdeauna a fost la inaltime,sunt curios ce vor face inaintasii PSS Crihalmeanu.Din pacate nu putem vorbi la fel despre episcopia de Maramures si Satmar !

Leave a Comment