Țara Moților este printre puținele locuri din țară unde tinerii duc mai departe tradițiile primite de la înaintașii lor. În comuna în care s-a născut Avram Iancu, tradiția colindatului are un obicei aparte. Pe lângă darurile pe care gazdele trebuie să le facă colindătorilor, fiecare casă trebuie să aibă neapărat deasupra ușii de la intrare o colindă.„Colinda” este o sculptură din lemn de brad înghețat pe care tinerii meștușugari ai satului o fac înainte de a porni la colindat. Cu o lună înainte, aceștia taie bradul din pădure, îl dimensionează și îl lasă să înghețe, pentru că numai așa înghețat, sculptorii pot să îl cioplească în formă de spirală. Noua formă are dimensiuni reduse, de aproximativ 20 de cm și este așezată deasupra fiecărei intrări de la fiecare casă. Această spirală este semnul că gazda a pregătit casa pentru a primi colindătorii și vestea nașterii Domnului.
În ajunul Crăciunului, ceata de colindători se adună la o casă aflată la cel mai înalt punct al cătunului și pornesc colinda spre casele din vale. Aceștia sunt îmbrăcați în straie tradiționale, opinci în picioare, cioareci de lână(pantaloni), ii groase confecționate tot din lână toarsă și țesută la război, iar în spate au bunzi sau cojoace, făcute din piele de oaie. Căciula pe care aceștia o poartă pe cap are denumirea de cușmă și este făcută din piele de miel.
Pe lângă meșteșugitul ciubarelor și cântatul din tulnic, moții de pe Valea Arieșului Mic se ocupă și de păstoritul oilor. Pe lângă lapte, moții iau de la oi lâna, care le oferă de veacuri materia primă pentru îmbrăcăminte. Tocmai de aceea, printre colindele interpretate în seara de Crăciun, aceștia colindă și un cântec despre tradiția păstoritului, „Din Poiana Vadului”, care spune așa:
„Pe sub culmea dealului
Am plecat din tinerețe
Și-am ajuns la bătrânețe.
O, atunci când eram june
Și veneam de la pășune
Tot cântând, prin brazi și fagi
Dinapoia turmei dragi.
Răspundeau, când era modru,
Vârful stâncilor și codrul,
La guriță și la șuier,
Și la strigăt și la fluier,
De răsunau văile,
Când veneam cu oile.”
„Florile dalbe”, „Bună seara lui Crăciun”, „Seara Crăciunului”, „ Trei crai”, „Dumnezeu adevărat” sau „Blândul păstor” sunt colinde ce amintesc oamenilor de nașterea Domnului. Pentru aceste cântece, colindătorii primesc mere, cozonaci și colaci, iar cei mai mari țuică fiartă și aromată. Astfel, se colindă pe la fiecare casă până noaptea târziu, iar a doua zi, colindătorii merg la biserică pentru a participa la slujbă și pentru a mai interpreta câteva colinde și acolo.
Totodată, copii sunt învățați încă de mici să cânte la tulnic, astfel că, înainte de a lua vacanța de Crăciun, elevii participă la un concurs de cântat în tulnic, iar cel care câștigă, are sarcina de a purta crucea în ziua Bobotezei.
