Câteva zeci de persoane au luat parte la ceremoniile de comemorare a Revoluției anticomuniste de la Cluj, din Decembrie 1989. Din păcate, cele mai importante figuri ale Revoluției, Doina Cornea și Călin Nemeș, nu se mai află printre noi.
Participanții la comemorare au depus coroane și flori, atât la monumentul Stâlpi Împușcați, ridicat în Piața Unirii, unde au fost uciși protestatarii, precum și la mormintele revoluționarilor din Cimitirul Eroilor. În cei 32 de ani care au trecut de la Revoluția anticomunistă, România s-a schimbat radical, însă revoluționarii spun că nu toate idealurile lor au devenit realitate.
Epicentrul Revoluției de la Cluj a fost actuala Piață a Unirii. În după-amiaza zilei de 21 Decembrie 1989, actorul Călin Nemeș și-a mobilizat prietenii pentru a organiza un miting de solidaritate cu revoluționarii din Timișoara. I s-au alăturat și alți clujeni.
Pentru a-i opri pe revoluționari, comuniștii au trimis în centrul orașului un detașament de soldați, comandat de căpitanul Dando Carp. După o altercație cu Călin Nemeș, acesta a ordonat soldaților să deschidă focul. În Piața Unirii, 12 persoane au fost ucise, iar alte 12 au fost rănite.
Tragedia a fost surprinsă pe peliculă de fotograful Răzvan Rott, pe atunci asistent la Institutul Politehnic din Cluj, iar în prezent om de afaceri. 21 de fotografii documentează măcelul din centrul Clujului.
În afară de Dando Carp, au existat și alți călăi ai revoluționarilor, precum Florian Caba sau Ilie Dicu. Unii dintre ei au beneficiat de avansări în grad, imediat după Revoluție, înainte de a fi aduși în fața Justiției.
Un moment decisiv al Revoluției de la Cluj a fost marșul muncitorilor de pe platformele industriale Tehnofrig, Metalul Roșu sau Combinatul de Utilaj Greu, care au pornit pe jos spre centrul orașului, pentru a se alătura tinerilor anticomuniști. Armata Română a omorât oameni în zona fostului Hotel Astoria, în zona fostei Fabrici de Bere Ursus sau în cartierul Mărăști. Însă Revoluția nu mai putea fi oprită.
Un alt moment de cumpănă a fost eliberarea luptătoarei anticomuniste Doina Cornea. Ea se afla în arest la domiciliu. În după-amiaza zilei de 21 Decembrie 1989, securiștii care o păzeau au fugit, sub presiunea tinerilor revoluționari.
Doina Cornea a pornit spre Piața Avram Iancu. Acolo, ea a propus formarea unui Comitet al Reconstrucției Naționale și a fost aleasă președinta noii structuri. Revoluționarii clujeni au preluat conducerea orașului.
În 22 Decembrie 1989, dictatorul Nicolae Ceaușescu a fugit, iar Revoluția a triumfat în întreaga țară. Doina Cornea a fost aleasă în noua conducere națională a României.
Însă atât Doina Cornea, cât și Călin Nemeș au ajuns în conflict cu noul regim FSN, condus de Ion Iliescu și de Petre Roman, regim care a confiscat Revoluția. Călin Nemeș s-a sinucis de disperare în anul 1993. Asupra Doinei Cornea au fost revărsate toate calomniile imaginabile ale feseniștilor. Însă, în timp ce aceștia o denigrau pe curajoasa luptătoare anticomunistă, Doina Cornea și-a atras aprecierea unor personalități precum Papa Ioan-Paul al II-lea, acum sfânt al Bisericii Catolice, Regele Mihai I al României, președintele Franței, Francois Mitterand, Corneliu Coposu, Ana Blandiana sau Ion Rațiu. Doina Cornea a devenit simbolul luptei intelectualității clujene pentru democratizarea României.
Foto: Răzvan Rotta
