Am asistat si asistam in continuare la incercarea acerba a unor persoane din mediul public de a infiinta partide noi. Un lucru excelent!
Dar sa vedem cum stau lucrurile si ce sanse au.
Am vazut cum toate inceputurile sunt pline de mult entuziasm si buna dispozitie, insa la scurt timp, apar primele vicisitudini, moment in care se poate lesne observa cum lucrurile o iau pe un alt fagas decat cel stabilit si dorit initial. Daca peste aceste prime impasuri se poate trece cu intelepciune si maturitate, exista o reala sansa de supravietuire si consolidare in decursul timpului.
Sa urmarim cateva motive pentru care partidele mici raman mici la inceput.
Un motiv este dat de faptul ca o parte din oamenii care formeaza nucleul initial, la scurt timp se incearca a fi inlaturati, de catre terte persoane delegate de catre partidele mari cel mai probabil, care vad la orizont cum se ridica o noua amenintare (si asta pe buna dreptate) sau de catre alte mecanisme ale sistemului. Lipsa de experienta a celor care formeaza acest nucleu, este o alta piedica, acestia nereusind sa se coaguleze si sa faca lucrurile sa functioneze in timpul scontat, astfel pierzandu-si rabdarea si increderea. Astfel, entuziasmul incepe sa scada treptat in primele luni. Tot acum apar mici conflicte interioare, datorate unor orgolii personale, mai mari sau mai mici sau apar anumite suspiciuni intre colegi si o frica prea mare, o paranoia excesiva, ca partidul poate fi deturnat, iar intre colegii care ar trebui sa lupte impreuna pentru scopul comun incep luptele pentru o putere iluzorie.
In cadrul oricarui partid este nevoie de lideri (care lipsesc in general cu desavarsire) la nivel local si de oameni cu experienta, precum sunt liderii de imagine, dar care sunt limitati in timp si spatiu, pentru a convinge cetatenii neimplicati pana acum ca este nevoie de implicarea lor activa pentru ca tara sa inceapa sa mearga pe un fagas normal si pentru ca membrii partidului sa fie motivati si determinati in lupta lor.
Volumul de munca in cadrul unui partid este unul urias, iar in partidele mici resursele financiare si cele umane sunt limitate. Membrii care se implica activ, dispun, la randul lor, de un timp limitat in care sa se ocupe cu munca pentru partid. Pe de alta parte, momentele in care vin membri noi sunt de privit cu interes. Atunci atat conducerea, dar si membrii incepe sa-i suspecteze, dand dovada de o mare lipsa de încredere, iar organizarea, in ceea ce priveste integrarea acestora este aproape inexistenta.
Statutul este un alt impediment in dezvoltarea micilor partide, acesta fiind de cele mai multe ori mult prea exigent, astfel neadresandu-se mulțumii, ci doar unui numar limitat de oameni.
Societatea este cea de care este cu adevarat nevoie, dar lipsa de responsabilitate a majoritatii a lasat sa se ajunga unde suntem acum. Oamenii sunt sceptici si nepasatori. Aleg sa stea comozi intr-un fotoliu caldut si eventual sa comenteze din fata televizorului sau dintr-un local despre cum ar trebui sa fie. Dar in mijlocul actiunii, acolo unde este greu si nevoie de implicarea a cat mai multor cetateni, se gasesc foarte putini oameni care se angajeaza pentru a genera schimbarea, pe care Romania o asteapta de foarte mult timp.
Cum poate societatea sa se implice? Alaturandu-se oamenilor de buna credinta, sprijinindu-i si muncind alaturi de ei.
De ce aceasta nu se implica? In primul rand datorita lipsei de incredere in clasa politica actuala, dar si intr-o noua forta politica si a ideii bine induse ca partidele mici nu au sanse.
In interior se gaseste o mare nevoie de acceptare si apreciere din partea colegilor si demna de luat in considerare este lipsa unei comunicari eficiente, atat la nivel local, dar mai ales comunicarea de la centru.
Unitatea este unul dintre factorii principali care ajuta o societate sa functioneze. Un punct de plecare ar fi sa invatam sa avem mai multa incredere unii in altii si sa ne oferim ajutorul acolo unde este nevoie de el. Si aici ma refer de la micro la macro. Suntem o natie pe care nu o leaga nimic, in afara faptului ca vorbeste aceeasi limba. Prea mult timp am fost sub ocupatii diferite, care din nefericire ne-au dezbinat ca popor.
Dorinta pe care o am este sa vad populatia interesata de soarta tarii, sa lase indolenta si sa se implice mai apoi in viata cetatii.
Partidele mici, daca vor recunoaste ca sunt mici, isi vor asuma atat esecurile, cat si reusitele, daca vor avea rabdare si se vor ambitiona in a avea un cuvant de spus in societate, in decursul timpului, vor creste.
Consider ca rabdarea este un mare atu, pe care acestea trebuie sa si-l insuseze inca de la inceput, sa aiba o viziune de lunga durata si sa nu renunte niciodata. De asemenea, este foarte important sa tina cu ardoare ideologia pe care o au.
Si sa nu uitam… Si partidele mari au fost mici candva!
Da! Partidele mici au sansa, daca au determinare, viziune si rabdare.
Mult success tuturor!
