În 14 februarie 1956, la Moscova, începea cel de-al XX-lea congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Figura centrală a congresului era noul lider sovietic, Nikita Hruşciov. El a făcut un gest care a uimit întreaga lume: într-un discurs secret, dar care a devenit rapid cunoscut, a condamnat crimele lui Stalin. Acesta a marcat începutul procesului de destalinizare, care, în Europa de Est, a dus la înlocuirea unei întregi generaţii de lideri comunişti, scrie RFI in Pagina de istorie.
Read MoreCategorie: Special
Pagina de istorie: Andrei Şaguna, între trădarea Ecaterinei Varga şi declararea ca sfânt al Bisericii Ortodoxe Române
În data de 13 februarie 1849, o delegaţie a românilor ardeleni, condusă de Andrei Şaguna, îi cerea împăratului austriac Franz Jozef să recunoască naţiunea română din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Bucovina, teritorii aflate în componenţa monarhiei habsburgice. Momentul marca afirmarea unui nou lider al românilor: Andrei Şaguna, scrie RFI în Pagina de istorie.
Read MoreCu cine ne-am unit noi, ardelenii, acum 100 de ani?
Încep acest editorial prin a spune că iubesc România, care este ţara mea. Însă patria mea este Transilvania. Există o diferenţă subtilă, dar de netrecut, între ţară şi patrie. O resimt şi saşii ardeleni, care şi-au găsit în Germania Vaterlandul lor, în timp ce inima lor a rămas în Heimat, în Siebenburgen. O resimt şi maghiarii ardeleni; ei sunt maghiari, sunt transilvăneni, dar nu se simt unguri în sensul propriu, de locuitori ai unei alte ţări, aşa cum se simt maghiarii care trăiesc în Ungaria.
Read MorePagina de istorie: Sasul ardelean care a devenit general SS
În data de 12 februarie 1919, Comitetul Militar Interaliat din Paris, care asigurase coordonarea între armatele Antantei în timpul Primului Război Mondial, a permis Armatei Regale Române să înainteze până la aliniamentul Carei – Satu Mare – Oradea – Arad, pentru a proteja populaţia terorizată de gărzile roşii ungureşti, conduse de Bela Kun. Acest aliniament defineşte şi graniţa de azi dintre România şi Ungaria. Însă Armata Regală Română nu a luptat singură contra bolşevicilor unguri, ci alături de ea s-au aflat două corpuri de voluntari formate din foşti ofiţeri şi soldaţi ai Armatei Imperiale Austro-Ungare. Unul era format din moţi şi era condus de locotenent-colonelul Florian Medrea, iar celălalt era Garda Naţională Săsească, la comanda căreia se afla locotenent-colonelul Artur Phleps. Povestea întunecată a acestui capabil ofiţer o veţi afla din Pagina de istorie.
Read MorePagina de istorie: Republica de la Ploieşti, cea care a inspirat piesa ”Conu Leonida faţă cu reacţiunea”
Istoria republicanismului românesc nu a început o dată cu comunismul, ci în 1870, la Ploieşti. Comicul republicii româneşti a inspirat piesa de teatru ”Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, de Ion Luca Caragiale, care era ploieştean, la rândul său, şi care s-a amuzat de tentativa concitadinilor săi de a instaura republica. Citţi materialul publicat în Pagina de istorie, rubrică a RFI.
Read MorePagina de istorie: Câţi ţărani au murit, cu adevărat, în Răscoala din 1907?
În data de 8 februarie 1907 începea Răscoala de la Flămânzi, unul dintre cele mai controversate evenimente din istoria României. Există dispute serioase între istorici pe tema aceste răscoale. În perioada comunistă, propagamda oficială a vehiculat cifra de 10.000 de ţărani care ar fi căzut victime represiunii, însă documentele oficiale arată că au fost cel mult câteva sute de victime. Citiţi în continuare Pagina de istorie, rubrică a RFI.
Read MorePagina de istorie: Masacrul de la Lunca, pedeapsa pentru cei care au dorit să evadeze din ”paradisul sovietic”
Zorii zilei de 7 februarie 1941se ridicau peste un câmp pe care zăpada devenise roşie de la sângele românilor din Bucovina de Nord masacraţi de sovietici. Masacrul de la Lunca reprezintă una dintre atrocităţile comise de ruşi împotriva românilor care doreau să evadeze din ”paradisul sovietic” pentru a se refugia în Regatul României.
Read MorePagina de istorie: Povestea batistei lui Iuliu Maniu, păstrată cu sfinţenie de Ion Raţiu
Anul acesta se împlinesc 65 de ani de când artizanul Marii Uniri, marele om de stat Iuliu Maniu a murit în închisoarea de la Sighetul Marmaţiei şi aruncat într-o groapă comună, într-un loc rămas necunoscut şi nemarcat. Pagina de istorie de astăzi dezvăluie o poveste mai puţin cunoscută, despre un obiect personal al lui Maniu: batista sa cu care i-a fost ştearsă fruntea, în ultimele sale momente din viaţă.
Read MoreTestament de doisprezece
Ziua Mondială contra Cancerului este marcată pe 4 februarie pentru a creşte gradul de conştientizare a cancerului şi pentru a încuraja prevenirea, detectarea şi tratamentul acestuia. În acest context cred ca experienţele noastre cu această boală sunt printre cele mai relevante. Iată de ce, legat de acest eveniment, am decis să împărtăşesc cu voi cea mai dură lecţie care m-a învăţat că viaţa merită trăită clipă de clipă şi că trebuie să o trăim în prezent.
Read MoreCum a ocupat Iuliu Maniu Viena, pentru a preveni izbucnirea unei revoluţii bolşevice
În 5 februarie 1953, în temniţa de la Sighetu Marmaţiei, se stingea din viaţă unul dintre cei mai importanţi oameni de stat din istoria României. Iuliu Maniu plătea, astfel, cu viaţa, curajul de a se fi opus celor mai crâncene dictaturi ale secolului XX: nazismul şi comunismul. Documentele istorice arată că Iuliu Maniu şi-a asumat conştient destinul de martir. El a pierit flămând şi bolnav, într-o celulă insalubră îngheţată, care poate fi văzută de cei care ajung la Memorialul de la Sighet. Trupul lui Iuliu Maniu a fost îngropat pe malul Tisei, în Cimitirul Săracilor, alături de cele ale tovarăşilor săi de suferinţă. Criminalii comunişti nu i-au iertat niciodată curajul cu Iuliu Maniu s-a opus ciumei roşii venite din Rusia Sovietică.
Read More