Descoperirile arheologice din ultimii ani au confirmat un vechi mit, acela al tunelurilor subterane de sub centrul Clujului. În Evul Mediu, aceste tuneluri ofereau căi secrete de comunicație între diferite clădir importante din oraș. De asemenea, unele dintre ele dădeau dincolo de zidurile orașului, în locuri ascunse, și puteau fi folosite pentru a scăpa din încercuire atunci când orașul era asediat. În timp, unele dintre tuneluri, de sub edificiile civile, au fost zidite și transformate în pivnițe, iar cele de sub biserici au devenit cripte.
În Evul Mediu, tunelurile subterane erau folosite pentru a oferi locuitorilor unui oraș sau unei cetăți asediate o ultimă cale de scăpare. Pentru a preveni o eventuală trădare, intrările și ieșirile în astfel de tuneluri erau ținute secrete. În Cluj, după ce orașul a crescut, iar dezvoltarea artileriei a făcut inutile zidurile de cetate ridicate în jurul orașului, tunelurile și-au găsit o nouă utilitate. Unele dintre ele au fost transformate în pivnițe. Cele de sub biserici au devenit cripte. Un astfel de tunel se află sub catedrala greco-catolică Schimbarea la Față. ”Din secolul al XVIII-lea, acolo au fost îngropați binefăcătorii bisericii, într-un gest simbolic foarte puternic”, spune părintele Teodor Lazăr.
Acum, cripta este accesibilă doar slujitorilor bisericii. Unii dintre clujeni cred că aceste cripte ar trebui transformate în muzee, după modelul celor din Roma. Autoritățile clujene afirmă că fiecare cult religios trebuie să își gestioneze proprietatea cum crede de cuviință. ”Noi vom sprijini orice inițiativă care vizează punerea în valoare a patrimoniului istoric. În acest caz, decizia aparține bisericilor. Noi nu suntem proprietarii acestor lăcașuri de cult care sunt și monumente istorice, însă, dacă bisericile vor decide să le transforme în muzee sau să le dea un alt rol, cu respectarea legilor în vigoare, noi vom încerca să dăm o mână de ajutor, așa cum am făcut-o mereu, cu atât mai mult cu cât aspectul la care ne referim subliniază caracterul multicultural al Clujului și buna înțelegere dintre oameni de toate etniile care au trăit, au creat, su suferit și au adormit în acest oraș, cu speranța Învierii eterne”, spune vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Istvan Vakar.
Alte capete de tuneluri au fost descoperite în ultimii ani sub clădiri precum cea a Universității Sapientia, dar și sub palate baroce din centrul orașului.
