Bucureştiul cheamă noul guvern de la Chişinău să semneze „micul trafic de frontieră”


Ministerul Afacerilor Externe a ţării a făcut publică la 17 octombrie, o notă informativă prin care îşi exprimă disponibilitatea pentru demararea negocierilor cu Chişinăul privind semnarea Convenţiei privind micul trafic de frontieră.„Sperăm ca rezultatul negocierilor să fie pozitiv şi rapid. Suntem conştienţi de necesitatea unor realizări concrete în agenda bilaterală, care să confirme cele mai bune intenţii ale ambelor părţi”, a declarat presei de la Bucureşti ministrul interimar de Externe, Cătălin Predoiu. Nota informativă specifică faptul că semnarea acordului s-ar înscrie printre acţiunile de normalizare a relaţiilor moldo-române.
De asemenea, ministerul român de Externe s-a arătat satisfăcut de relansarea negocierile dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova în privinţa încheierii unui nou cadru juridic de cooperare.
Luni, 19 octombrie, vor avea loc la Chişinău negocieri la nivel de directori general pe marginea Acordului privind micul trafic de frontieră, a declarat pentru NewsIn purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Alin Şerbănescu.
La rândul său, Guvernul de la Chişinău, reunit sâmbătă în şedinţă, a aprobat „Proiectul privind iniţierea negocierilor cu România” pentru semnarea Convenţiei de mic trafic la frontiera cu România.
Semnarea convenţiei privind micul trafic la frontiera cu Republica Moldova a fost iniţiată de România în martie 2008, în timpul mandatului fostului ministru de externe Adrian Cioroianu. România a avut această iniţiativă în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, documente similare fiind semnate de majoritatea statelor de la frontiera UE cu vecinii lor imediaţi.
Acordul le-ar permite locuitorilor din apropierea graniţei româno-moldovene să fie scutiţi de obligativitatea vizei la trecerea în România, pe o distanţă bine definită de la graniţă. Ei ar primi un permis de mic trafic frontalier local, valabil pe o perioadă de minim un an, ce le va permite să se deplaseze liber în zona prestabilită.
România a propus astfel de acorduri şi Ucrainei şi Serbiei, ceilalţi doi vecini ce nu fac parte din Uniunea Europeană. La un moment dat, discuţiile cu Ucraina păreau cele mai avansate şi cele două state se apropiau de semnarea documentului, care a fost amânată însă, în urma apariţiei unor dificultăţi şi neînţelegeri de ultim moment.
În urma evenimentelor din 7 aprilie 2009 când fostul partid de guvernământ( PCRM) a acuzat România că s-a implicat în sprijinirea forţelor basarabene care au dat o „lovitură de stat”. Astfel, relaţiile diplomatice cu statul român au fost îngheţate, iar între Bucureşti şi Chişinău s-a creat o stare tensionată mai ales o dată cu introducerea regimului de vize pentru cetăţenii români, expulzarea ambasadorului României de la Chişinău, Filip Teodorescu, etc.
Penurie de candidaţi la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova ,
Alegerile prezidenţiale de vinerea viitoare din Republica Moldova riscă să nu aibă loc din lipsă de candidaţi. Singurul candidat înscris în cursă oficial este liderul Partidului Democrat, Marian Lupu. Dacă deputaţii moldoveni nu vor alege un şef al statului până pe 11 noiembrie, parlamentul va fi dizolvat, iar la începutul anului viitor vor avea loc, din nou, alegeri anticipate.
Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a rămas unicul candidat înscris în cursa pentru alegerile prezidenţiale din 23 octombrie. Termenul limită de înregistrare a candidaţilor la Comisia parlamentară pentru alegerea şefului statului a expirat aseară, la ora 24.00. Constituţia Republicii Moldova nu obligă ca la alegerea şefului statului să participe doi candidaţi, însă există un aviz al Curţii Constituţionale moldovene în care se menţionează necesitatea concurenţei. În aceste condiţii, preşedintele comisiei parlamentare speciale pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova, Ion Pleşca, a declarat că alegerile prezidenţiale nu vor putea avea loc pe 23 octombrie, urmând ca parlamentul să hotărască o altă dată. Deputaţii au timp până la data de 11 noiembrie să aleagă şeful statului. În caz contrar, parlamentul ales pe 29 iulie va fi dizolvat, iar cetăţenii Republicii Moldova vor participa din nou la alegeri parlamentare anticipate, cel mai devreme la începutul anului viitor. Pentru alegerea şefului statului sunt necesare 61 de voturi ale deputaţilor. Alianţa pentru Integrare Europeană deţine 53 de mandate de deputaţi şi mai are nevoie de 8 voturi ale deputaţilor comunişti.

Related posts

Leave a Comment