Autor: Bianca Pădurean

În 16 mai se împlinesc cinci ani de când monseniorul Vladimir Ghika a fost ridicat la cinstea altarelor. El a fost una dintre cele mai impresionante şi mai originale figuri din istoria românilor. Coborâtor direct din Regii Franţei şi din Principii Moldovei, Vladimir Ghika şi-a dedicat viaţa săracilor şi celor suferinzi din Africa, Asia, America de Sud, Australia sau Europa şi a sfârşit într-o temniţă comunistă, în care a murit pentru credinţă, scrie RFI în Pagina de istorie.

În 15 mai se împlinesc 150 de ani de la Pronunciamentul de la Blaj. Este vorba de una dintre cele mai importante acţiuni politice ale românilor ardeleni, care protestau împotriva suprimării autonomiei Transilvaniei şi încorporarea acesteia în Ungaria. Una dintre consecinţele Pronunciamentului a fost crearea Partidului Naţional al Românilor din Transilvania, prima formaţiune politică a românilor ardeleni, şi naşterea mişcării pasiviste, care avea să culmineze cu Memorandumul românilor ardeleni, scrie RFI în Pagina de istorie.

În 14 mai 1948, Statul Israel îşi proclama independenţa. Gestul venea după ce poporul evreu fusese supus uneia dintre cele mai grele încercări din istorie: Holocaustul. Formarea statului israelian a stârnit furia arabilor, iar conflictul arabo-israelian care a început atunci mocneşte şi azi, scrie RFI în Pagina de istorie.

Înainte de instaurarea comunismului, 10 Mai era ziua naţională a României. Comuniştii au interzis această sărbătoare, deoarece ea era strâns legată de regalitate şi de istoria monarhiei româneşti. Din 2016, 10 Mai este din nou recunoscută drept sărbătoare naţională, datorită unei semnificaţii întreite, scrie RFI în Pagina de istorie.

Ziua de 9 mai este una dintre cele mai controversate date din calendar. Potrivit comunicatelor oficiale, azi am avea de serbat trei evenimente: Ziua Independenţei, Ziua Victoriei Naţiunilor Unite asupra Germaniei naziste şi Ziua Europei. În realitate, însă, în mod legitim, azi serbăm doar Ziua Europei, scrie RFI în Pagina de istorie.

Data de 7 mai 1918 reprezintă una dintre cele mai negre file din istoria României. Exact acum 100 de ani, România era nevoită să semneze Pacea de la Bucureşti cu Puterile Centrale. Prin această pace, România se recunoştea învinsă şi pierdea Cadrilaterul, Dobrogea şi o parte din teritoriile din Munţii Carpaţi. În schimb, Puterile Centrale acceptau Unirea Basarabiei cu România. Pacea de la Bucureşti nu a intrat însă niciodată în vigoare pentru că Regele Ferdinand I a refuzat să o promulge, iar în toamna anului 1918, Armata Regală Română a reintrat în război de partea Antantei.