Autor: Bianca Pădurean

Arderea scrierilor incomode pentru autorităţi, sau a celor care postulau idei contrare curentului opiniei publice dintr-o anumită perioadă, are o lungă istorie. Unul dintre cele mai celebre cazuri este arderea bibliotecii din Alexandria, însă exemplele pot continua. În 1936, în România era în plină desfăşurare un conflict între ziarele „Adevărul” şi „Dimineaţa”, cu orientări de stânga şi curentul promovat de ziarul „Universul”, cu înclinaţii şi simpatii germanofile. Aflaţi din Pagina de istorie a RFI cum s-a soldat acest conflict de idei.

În data de 25 mai 1990 se producea o cotitură politică importantă în istoria Basarabiei. La Chişinău era desemnat primul premier necomunist al Republicii Socialiste Sovietice Moldoveneşti. Este vorba de Mircea Druc, al cărui guvern a lansat un amplu proces de reforme, finalizat cu desprinderea Moldovei din URSS. Ulterior, cariera politică a lui Mircea Druc a intrat în declin, scrie RFI în Pagina de istorie.

În 24 mai 1943, în complexul concentraţionar Auschwitz-Birkenau era trimis un căpitan SS cu pregătire de medic şi de antropolog. Misiunea sa nu era aceea de a-i trata pe deţinuţii care trăiau şi sufereau în condiţii inumane, ci aceea de a-i supune pe aceştia unor experimente care stârnesc şi azi repulsie şi revoltă. Acest medic german a căpătat supranumele de ”îngerul morţii”. Numele sau era Josef Mengele, scrie RFI in Pagina de istorie.

În acest an se împlinesc 50 de ani de când pe poarta uzinelor Dacia a ieşit primul autoturism sub această marcă. Proiectul automobilului românesc de inspiraţie franceză a putut fi realizat datorită influenţei pe care generalul Charles de Gaulle o avea asupra lui Nicolae Ceauşescu. Acum, Dacia este unul dintre cele mai de succes produse româneşti şi a devenit una dintre maşinile cele mai apreciate la nivel european, scrie RFI în pagina de istorie.

Exact acum 70 de ani, în 22 mai 1948, Guvernul Petru Groza decidea să retragă cetăţenia română Regelui Mihai I al României, precum şi celorlalţi membri ai Familiei Regale. Motivul acestui gest era reprezentat de faptul că Regele exilat a spus adevărul despre şantajul la care a fost supus de comunişti, care l-au silit să semneze actul de abdicare, sub ameninţarea că vor ucide 1.000 de studenţi care fuseseră arestaţi în Bucureşti, scrie RFI în Pagina de istorie.

În zilele de 18, 20 şi 21 mai 2018, moaştele Sfântului Anton de Padova vor fi aduse din nou, după 14 ani, în Eparhia de Cluj-Gherla, în contextul Pelerinajului mai amplu în România, care se desfăşoară în perioada 7 mai – 13 iunie 2018 (vedeţi aici).

În 18 mai 1897, scriitorul irlandez Bram Stoker publica la Londra romanul Dracula. Lucrarea l-a transformat pe voievodul român Vlad Ţepeş într-o celebritate mondială, însă nu în calitate de personaj istoric real, ci în calitate de personaj literar, în ipostaza unui vampir însetat de sânge. În prezent, dincolo de literatură, Dracula a devenit unul dintre cele mai importante branduri turistice româneşti, scrie RFI în Pagina de istorie.