Mircea Druc a fost una dintre principalele figuri politice de la Chişinău de la începutul anilor 1990. El se născuse în judeţul Bălţi, în 1941. După finalizarea studiilor, a lucrat o perioadă la Moscova, unde şi-a luat şi doctoratul. În anul 1970, a revenit la Chişinău, unde a fost numit profesor de ştiinţe administrative la Institutul Politehnic.
În acea perioadă, Mircea Druc a refuzat să colaboreze cu autorităţile sovietice în procesul deschis de acestea împotriva românului Alexandru Usatiuc-Bulgaru. Acesta fusese combatant în Armata Regală Română şi, în 1970, a reuşit să îi trimită lui Nicolae Ceauşescu un memoriu în care detalia metodele sovieticilor de deznaţionalizare a românilor basarabeni şi bucovineni. Alexandru Usatiuc-Bulgaru îi cerea sprijinul dictatorului român pentru organizarea unei mişcări de rezistenţă naţională a românilor de dincolo de Prut. Însă Securitatea l-a dat pe mâna KGB.
Refuzul lui Mircea Druc de a colabora cu acuzatorii în procesul care a urmat a avut drept rezultat excluderea sa din Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi concedierea de la Institutul Politehnic.
Mircea Druc s-a întors la Moscova, unde a lucrat la Universitatea Lomonosov şi, în paralel, a studiat la Facultatea de Psihologie. În anul 1981, a fost transferat la Cernăuţi. Acolo, Mircea Druc a contribuit la renaşterea mişcării naţionale româneşti. În 1988, s-a numărat printre fondatorii Societăţii Culturale Române Mihai Eminescu şi a devenit vicepreşedinte al acestei organizaţii.
Mircea Druc s-a numărat printre cei care au obţinut redeschiderea primei clase cu predare în limba română la Cernăuţi. Apoi, el s-a întors la Chişinău, unde a fost ales în Sovietul Suprem al Republicii Socialiste Sovietice Moldoveneşti, din partea Frontului Popular.
În mai 1990, a devenit prim-ministru şi, în această calitate, şi membru al Guvernului URSS. Mircea Druc s-a implicat în fondarea unei armate moldoveneşti, a creat poliţia şi trupele de carabinieri şi a introdus predarea în limba română în şcolile, liceele şi universităţile din Basarabia.
Citiţi mai multe pe RFI.ro.
