Autor: Bianca Pădurean

În 19 septembrie 1944, Finlanda semna un armistiţiu cu Uniunea Sovietică. Acesta consemna, de fapt, înfrângerea Finlandei în Cel de-al Doilea Război Mondial. Textul şi contextul acestui armistiţiu arată o asemănare incredibilă cu destinul României în timpul conflagraţiei mondiale, scrie RFI în Pagina de istorie.

În 324 avea loc una dintre acele bătălii care au marcat soarta umanităţii. La Chrysopolis, în Asia Mică, împăratul roman Constantin I îl învingea în luptă pe cumnatul său, împăratul Licinus. Oastea învingătorului a luptat sub drapelul creştin, iar cea a învinsului sub simbolurile zeităţilor păgâne. Victoria lui Constantin a fost echivalată cu cea a creştinismului asupra vechilor religii din Imperiul Roman, deşi acestea au continuat să supravieţuiască încă multă vreme, scrie RFI.ro.

În data de 17 septembrie 1944 începea cea mai sângeroasă bătălie dusă de Armata Regală Română pe Frontul de Vest. La Oarba de Mureş au murit 11.000 de soldaţi români, care au fost sacrificaţi de sovietici într-un act de răzbunare pentru anii în care românii au luptat împotriva ruşilor pentru a dezrobi Basarabia. Unii istorici au comparat masacrul de la Oarba de Mureş cu cel de la Katyn, unde mii de soldaţi şi de ofiţeri polonezi au fost asasinaţi de ruşi, scrie RFI în pagina de istorie.

Lângă Câmpina, se stingea din viaţă, în 13 septembrie 1913, unul dintre pionierii aviaţiei mondiale. Aurel Vlaicu încerca să traverseze Munţii Carpaţi, o perfomanţă remarcabilă pentru aparatul de zbor pe care îl inventase. La poalele Carpaţilor Meridionali, Aurel Vlaicu s-a prăbuşit cu avionul său, scrie RFI în Pagina de istorie. 

În 11 septembrie 2001, 3.000 de oameni mureau în atentatele teroriste organizate de Al Quaeda. Printre ei se număra şi o avocată de succes din New York, a cărei familie avea origini româneşti. Tatăl său supravieţuise Holocaustului din Transilvania de Nord, scrie RFI în Pagina de istorie.

La Baia de Criş, se stingea din viaţă, în 10 septembrie 1872, cel mai mare erou al românilor ardeleni din secolul al XIX-lea, Avram Iancu. El şi-a sfârşit zilele pe prispa unei brutării, după două decenii în care suferise de o boală psihică. Trei zile mai târziu, 10.000 de oameni l-au condus pe Avram Iancu pe ultimul său drum, la Ţebea, scrie RFI în Pagina de istorie.

În data de 7 septembrie 1944, generalul Gheorghe Mihail demisiona din postul de şef al Marelui Stat Major, poziţie din care condusese lichidarea rezistenţei trupelor germane care deveniseră inamicii României după 23 august 1944. Gheorghe Mihail a refuzat cu încăpăţânare actele care ar fi subordonat Armata Regală Română Armatei Roşii. Generalul a fost susţinut de Regele Mihai I, însă, în cele din urmă, sovieticii au reuşit să îşi impună punctul de vedere prin forţă. Pentru curajul său, generalul Gheorghe Mihail a plătit cu ani grei de închisoare, după instaurarea comunismului, scrie RFI în Pagina de istorie.