Pagina de istorie: Destinele Romaniei si Finlandei, in 1944. Asemanari si deosebiri

În 19 septembrie 1944, Finlanda semna un armistiţiu cu Uniunea Sovietică. Acesta consemna, de fapt, înfrângerea Finlandei în Cel de-al Doilea Război Mondial. Textul şi contextul acestui armistiţiu arată o asemănare incredibilă cu destinul României în timpul conflagraţiei mondiale, scrie RFI în Pagina de istorie.

Finlanda a încetat operaţiunile militare împotriva URSS în 4 septembrie 1944, însă sovieticii au refuzat să semneze armistiţiul până în data de 19 septembrie. Ei au folosit timpul scurs pentru a-şi consolida poziţiile, la fel cum s-a întâmplat în cazul României, care a oprit operaţiunile militare împotriva ruşilor în 23 august 1944, însă sovieticii au refuzat să semneze armistiţiul până în septembrie. Prin textul armistiţiului, Finlanda accepta revenirea la graniţa din 1940. Adică, pierdea din nou 20 la sută din teritoriul său din estul ţării.

 

La fel s-a întâmplat şi în cazul României, care prin armistiţiul cu ruşii era forţată să cedeze din nou Basarabia şi Bucovina de Nord. Şi în cazul Finlandei, şi în cel al României, armistiţiile impuse de ruşi impuneau retragerea trupelor germane de pe teritoriile celor două ţări. Atât în Finlanda, cât şi în România, germanii au refuzat să se retragă paşnic, astfel că finlandezii şi românii au fost nevoiţi să lupte contra foştilor lor aliaţi.

 

Însă asemănările nu se opresc aici. Finlanda şi România au fost victimele Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939 şi au trebuit să cedeze ruşilor părţi din teritoriul lor naţional. Finlanda a fost atacată de URSS în 30 noiembrie 1939 şi, în ciuda eroismului armatei finlandeze, a fost nevoită să semneze în 1940 un tratat prin care ceda teritoriul cerut de ruşi. În 1940, la fel ca şi România, Finlanda s-a apropiat de Germania nazistă, pe care o considera drept singura putere europeană care ar fi putut să o ajute să reziste unei noi agresiuni sovietice. Armata finlandeză a fost modernizată cu ajutorul germanilor, iar în 1941 a intrat în război pentru a elibera teritoriul ocupat. Exact la fel s-au petrecut lucrurile şi în cazul României. După dezastrul de la Stalingrad, şi finlandezii, şi românii au negociat încheierea păcii cu Naţiunile Unite, însă aceste tentative au eşuat din cauza ruşilor.

 

Află care sunt diferenţele de pe RFI.ro.

Related posts

Leave a Comment