Clujul a investit în crearea unor insule ecologice digitalizate, care sunt amenajate în paralel cu insulele clasice. În Cluj-Napoca, costul preluării deșeurilor este mai mare decât în mediul rural, însă diferențele sunt relativ mici.
Primăria Cluj-Napoca a obținut fonduri europene pentru amenajarea a 350 de insule ecologice, care vor deservi jumătate din populația orașului. Banii europeni provin din PNRR. Fiecare insulă va deservi peste 500 de persoane, spune primarul Clujului, Emil Boc.
Accesul la aceste insule va fi digitalizat. Utilizatorii vor folosi un card de acces sau o aplicație de telefon. Fiecare va plăti în funcție de cantitatea de deșeuri pe care o produce, spune primarul Emil Boc.
Cealaltă jumătate din populația orașului folosește insulele ecologice clasice, care permit, la rândul lor, colectarea selectivă. Unele dintre acestea sunt insule îngropate, iar altele au fost amenajate în punctele gospodărești construite în perioada comunistă.
În ultimii 36 de ani, gestionarea deșeurilor în Cluj-Napoca a parcurs o transformare radicală și a trecut de la practicile rudimentare ale anilor 1990 la un sistem inteligent, aliniat la standardele economiei circulare din Uniunea Europeană. Ceea ce timp de decenii a reprezentat o vulnerabilitate critică de mediu și o problemă socială acută s-a transformat treptat într-un model național de digitalizare și colectare selectivă.
De la haosul depozitării neconforme de la Pata Rât la introducerea insulelor ecologice digitalizate și a Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), orașul a reconstruit din temelii întreaga infrastructură de salubritate.
Etapele majore ale tranziției (1990–2026)
| Perioadă | Specificul gestionării & Infrastructură | Impactul asupra comunității și mediului |
| 1990–2006 | Colectare în amestec, rampe deschise la Pata Rât | Poluare gravă a solului și pânzei freatice; lipsa colectării selective |
| 2007–2015 | Integrarea europeană & primele platforme îngropate | Închiderea teoretică a vechilor rampe; demararea proiectului CMID |
| 2016–2022 | Operaționalizarea CMID & colectarea pe fracții | Tranziția la 4 și 5 fracții; închiderea definitivă a rampei temporare |
| 2023–2026 | Digitalizare, insule inteligente și SGR | Acces cu card/QR, introducerea sistemului PAYT și automatizarea colectării |
Pilonii transformării sistemului clujean
-
Tragedia și închiderea Pata Rât: Rampa neconformă de la Pata Rât a fost decenii la rând simbolul eșecului administrativ. Închiderea și ecologizarea vechilor depozite, alături de stăpânirea fenomenului social din zonă, au marcat cel mai dificil pas din istoria ecologică a orașului.
-
Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID): Construcția și punerea în funcțiune a CMID au permis procesarea mecano-biologică a deșeurilor și sortarea automatizată a materialelor reciclabile și au redus drastic volumul care ajunge la depozitare finală.
-
Infrastructura urbană smart: Cluj-Napoca a fost printre primele orașe din țară care au înlocuit vechile pubele stradale cu platforme subterane îngropate și, ulterior, cu insule ecologice digitalizate. Acestea permit identificarea utilizatorilor și monitorizarea în timp real a gradului de umplere a containerelor.
De la colectare selectivă la principiul „Plătește pentru cât arunci”
În ultimii ani, accentul s-a mutat de la simpla colectare pe culori (plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, bio-deșeuri și rezidual) la responsabilizarea financiară a cetățenilor.
Prin implementarea tuturor etapelor tehnologice moderne și integrarea Sistemului de Garanție-Returnare la nivelul tuturor cartierelor, Cluj-Napoca vizează atingerea țintelor europene de reciclare de peste 55–60%.
Provocările rămân legate de creșterea continuă a volumului de deșeuri generat de expansiunea demografică și de necesitatea educării continue a populației pentru eliminarea contaminării fracțiilor reciclabile. Parcursul celor 36 de ani demonstrează însă că schimbarea de mentalitate și investițiile constante pot transforma complet o comunitate urbană.
Cum își fac rost de medicamente cei mai săraci dintre clujeni
