Economia europeană traversează o criză structurală profundă, marcată de costuri energetice asfixiante și de pierderea competitivității în fața marilor superputeri globale. Într-un interviu acordat publicației franceze Le Monde, Beata Javorcik, economistul-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), explică modul în care se resetează echilibrul economic mondial și de ce Europa de Est se află într-o capcană periculoasă: a îmbătrânit demografic înainte de a atinge nivelul de prosperitate al Occidentului.
Analiza BERD scoate la iveală vulnerabilitățile unui continent prins la mijloc între resursele ieftine ale Americii și ofensiva tehnologică a Chinei, scrie NewsEdge.
Factura energetică: Vulnerabilitatea care îngenunchează industria
Dacă în 2020 prețurile gazelor naturale erau relativ similare pe ambele maluri ale Atlanticului, agresiunea Rusiei în Ucraina și escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu au aruncat Europa într-un dezavantaj competitiv masiv.
„Astăzi, gazele naturale sunt de aproximativ cinci ori mai scumpe în Europa decât în Statele Unite”, atrage atenția Beata Javorcik.
Acest ecart uriaș de preț lovește direct în inima industriei prelucrătoare europene. Deși producția industrială s-a stabilizat după prăbușirea din perioada 2022-2023, volumul actual este mult inferior celui dinaintea războiului. În ciuda avansului pe care îl înregistrează energia regenerabilă, costurile operaționale rămân o povară mult prea mare pentru companii.
Paradoxul chinezesc: Din client, în concurent direct
O altă mutație majoră pe harta comerțului global privește relația cu Beijingul. În ultimul deceniu, China a încetat să mai fie doar o uriașă piață de desfacere pentru produsele europene de înaltă calitate:
- concurență directă: Economia chineză fabrică și exportă acum intern aceleași bunuri pe care înainte le importa din Europa;
- pierderea de piețe: Pentru statele europene puternic industrializate, China a devenit un rival comercial redutabil și tot mai puțin un client de bază.
Declinul inovației: Europa, lăsată în urmă de SUA și China
Poate cel mai îngrijorător indicator pe termen lung este declinul investițiilor în cercetare și dezvoltare (R&D). Datele BERD arată o inversare dramatică a polilor de inovare în ultimele două decenii:
| Ponderea investițiilor globale în R&D (Top 2.000 companii) | În urmă cu 20 de ani | Prezent (2026) |
| Statele Unite | – | ~33% (o treime) |
| China | ~5% | ~25% (un sfert) |
| Uniunea Europeană | ~33% (o treime) | ~20% (o cincime) |
Această prăbușire a capacității de inovare explică, în opinia economistului-șef al BERD, pierderea accelerată de teren a continentului în sectoarele economice de vârf.
Războiul tarifar al lui Trump și problema structurală a Estului
În ceea ce privește noile măsuri protecționiste și taxele vamale luate în calcul de administrația Donald Trump, BERD estimează că impactul direct asupra Europei de Est este momentan limitat de distanța geografică, însă investigațiile americane privind lanțurile de aprovizionare mențin un grad ridicat de incertitudine.
Marea provocare pentru economiile emergente din estul Europei, inclusiv pentru România, rămâne însă una structurală. Presate de costurile mari cu energia și prinse în reconfigurarea lanțurilor logistice globale, aceste state riscă să rămână blocate într-un model de dezvoltare incomplet, confruntându-se cu un declin demografic sever înainte de a-și securiza un statut consolidat de economii de înaltă productivitate.
Mai multe despre acest subiect, pe NewsEdge.
UBB a atras peste cinci milioane de lei pentru tinerii cercetători
