Membrii Consiliului Reprezentanților Unionali ai UDMR propun refacerea fostei coaliții de guvernare drept soluție criza politică de la București și cum să reseteze relația cu noul Guvern din Budapesta. La alegerile din Ungaria, UDMR a susținut coaliția FIDESZ – Partidul Creștin-Democrat, condusă de fostul premier Viktor Orban, iar acum se află în situația de a construi o relație cu noul prim-ministru, Peter Magyar.
Consiliul Reprezentanților Unionali ai UDMR, întrunit la Cluj, a luat decizia de a încredința un mandat flexibil conducerii acestei formațiuni politice. Echipa condusă de președintele UDMR, Hunor Kelemen, a propus, în cadrul consultărilor convocate de președintele României, Nicușor Dan, refacerea fostei coaliții de guvernare.
În lipsa unui Guvern pro-european, fie că va fi susținut de o majoritate proeuropeană în Parlament, fie că va fi unul minoritar, dar cu o susținere punctuală transparentă, criza politică și cea economică riscă să se adâncească, avertizează Hunor Kelemen.
Președintele UDMR a precizat că, în cazul unui eșec legat de formarea unui Guvern proeuropean, formațiunea politică a maghiarilor ardeleni va intra în opoziție. Însă membrii Consiliului Reprezentanților Unionali ai UDMR nu au discutat doar despre crizele din România. Ei trebuie să construiască un parteneriat cu noul Guvern din Budapesta, format de partidul TISZA, în condițiile în care, la alegerile din 12 aprilie, UDMR a susținut coaliția FIDESZ – Partidul Creștin-Democrat, condusă de fostul premier, Viktor Orban. Noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar, a cerut UDMR să nu se mai amestece în politica internă din această țară. De aceea, conducerea UDMR are sarcina de a reinventa parteneriatul cu autoritățile de la Budapesta, spune Hunor Kelemen.
La alegerile din Ungaria, maghiarii ardeleni cu dublă cetățenie au votat, în proporție de 91 la sută, cu FIDESZ. Acest lucru l-a determinat pe fostul președinte al UDMR, Bela Marko, să ceară colegilor săi de partid să își reorienteze atenția spre scena politică de la București, în condițiile în care deciziile luate în România îi afectează pe maghiarii din Transilvania într-o măsură mult mai mare decât cele luate în Budapesta. Bela Marko le-a spus membrilor UDMR că sarcina lor este să încerce să îi reprezinte pe toți maghiarii din Transilvania, indiferent de orientarea lor ideologică.
Prăbușirea Guvernului Bolojan, survenită în urma unui vot de blam drastic în Parlament, a aruncat țara într-o criză politică profundă, chiar în momentul în care România trebuia să livreze reforme structurale majore pentru a evita suspendarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Așezat la masa negocierilor, președintele Nicușor Dan a transmis încă dinaintea primelor discuții un mesaj clar liderilor politici: România nu își permite un interimat prelungit și nici experimente populiste.
Radiografia unei căderi anunțate: De ce a picat Ilie Bolojan?
Căderea cabinetului condus de fostul lider de la Oradea, Ilie Bolojan, reprezintă deznodământul unui conflict mocnit care a măcinat coaliția de guvernare în ultimele luni. Cunoscut pentru stilul său administrativ inflexibil și măsurile drastice de reducere a aparatului bugetar, Ilie Bolojan a pierdut sprijinul politic în momentul în care a încercat să impună o reformă fiscală radicală, menită să reducă deficitul bugetar cronic al țării.
Moțiunea de cenzură, inițiată de opoziție și susținută în final de parteneri de conjunctură din arcul guvernamental nemulțumiți de ritmul restructurărilor, a adunat voturile necesare și a pus capăt unui mandat administrativ dur, dar privit cu speranță de mediul de afaceri.
Strategia Cotroceniului: Nicușor Dan și căutarea „profilului matematic”
Pentru Nicușor Dan, gestionarea acestei crize reprezintă botezul focului în politica mare de la București. Din postura de mediator, președintele are dificila misiune de a găsi un numitor comun între formațiuni politice cu viziuni diametral opuse.
Surse din Administrația Prezidențială indică faptul că șeful statului caută un premier cu un profil extrem de tehnic, un bun cunoscător al cifrelor și al mecanismelor europene, capabil să strângă o majoritate de avarie în Parlament. Președintele dorește un Guvern de profil tehnocrat sau o coaliție largă de uniune națională care să aibă ca unic obiectiv trecerea țării prin impasul bugetar și securizarea investițiilor majore din infrastructură și energie.
Calendarul consultărilor și mutările de pe tabla de șah
Ordinea intrării partidelor la discuții respectă ponderea parlamentară rezultată din ultimele alegeri, iar primele declarații de pe treptele Cotroceniului arată cât de complicate vor fi negocierile din acest loc:
| Formațiunea Politică | Poziția Oficială la Consultări | Strategia Culise |
| Dreapta | Susține nominalizarea unui tehnocrat din zona bancară/europeană. | Încearcă să păstreze ministerele-cheie (Finanțe, Justiție). |
| Stânga | Cere ferm mandatul de a forma Guvernul sau alegeri anticipate. | Mizează pe nemulțumirea populară legată de măsurile de austeritate. |
| Naționaliștii | Refuză orice formulă de guvernare și cer blocarea reformelor externe. | Clamează instabilitatea sistemului și cer resetarea totală. |
Miza din culise: bugetul, PNRR-ul și piețele financiare
Dincolo de jocurile de culise și de orgoliile liderilor de partid, miza reală a consultărilor convocate de Nicușor Dan este de natură strict economică. Piețele financiare internaționale au reacționat deja cu prudență imediat după votul pe moțiunea de cenzură, iar costurile de împrumut ale României au înregistrat o ușoară creștere.
Bruxelles-ul urmărește și el cu maximă atenție mișcările de la București. Comisia Europeană a lăsat să se înțeleagă că noul Executiv va trebui să își asume imediat continuarea țintelor stabilite în acordul de reducere a deficitului, indiferent de formula politică ce va rezulta la finalul negocierilor.
Vânzările de mașini electrice, în creștere semnificativă în Cluj
