Oligarhii ruşi şi ucraineni îşi fac de lucru în România

Mulţi oligarhi ruşi, aflaţi sub inconfortabila monitorizare a Kremlinului, şi-au mutat afacerile din Rusia şi şi-au extins activităţile în ţări din Europa de Est, inclusiv în România, ţară membră a Uniunii Europene, scrie luni site-ul waz.euobserver.comExperţii susţin că piaţa metalurgică din România este dominată de patru companii ruse şi ucrainene.
Cel mai influent actor ar fi omul de afaceri ucrainean Serghei Tăruţă, apropiat noului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici, prorus. Tăruţă a cumpărat uzina metalurgică Fortpres CUG din Cluj.
Al doilea ar fi Oleg Deripaska, unul dintre cei mai bogaţi ruşi, despre care se ştie că se află în graţiile premierului Vladimir Putin.
Celelalte două companii sunt administrate de ruşi prin intermediul unor societăţi înregistrate în Occident: Conares Trading, înregistrată în Elveţia, care acţionează pentru Igor Ziuzin, şi Sinara Handel, din Germania, condusă de un grup de oameni de afaceri.
Foştii oligarhi sovietici au astfel controlul asupra celei mai importante părţi din industria metalurgică din România. Pe lângă partea în producţia de oţel, compania lui Ziuzin controlează circa 80% din producţia României de beton armat.
Afectat de criză, sectorul metalurgic stagnează în prezent. Fortpres CUG, din Cluj, este un exemplu. În perioada comunistă, complexul deţinut de stat avea 10.000 de angajaţi. În anii ’90, a fost împărţit în cinci unităţi, dintre care una a fost cumpărată de Tăruţă. Între timp, centrul de producţie a fost închis şi numai cinci angajaţi au rămas, pentru a-l păzi.
Însă victoria lui Viktor Ianukovici la alegerile din Ucraina ar putea marca o schimbare în afacerea metalurgică a lui Tăruţă. Presa ucraineană a speculat că fabrica de la Cluj ar putea produce şine de tren pentru căile ferate din fosta republică sovietică.
Dintre oligarhii ruşi, cel mai grav afectat pare să fie Oleg Deripaska, care în 2008, cu o avere de 28 de miliarde de dolari şi companii evaluate la 45 de miliarde de dolari, se afla printre cei mai bogaţi 10 oameni din lume.
În România, el a cumpărat o fabrică de aluminiu în Oradea, cu intenţia de a construi piese pentru uzina sa de avioane din Rusia. În prezent, fabrica din Oradea este închisă şi de vânzare. Nu se ştie cât a pierdut Deripaska în urma acestei afaceri.
Un alt magnat rus, Mihail Prohorov, care, potrivit topului de anul acesta al Forbes, este cel mai bogat rus, a cumpărat complexul de procesare a aurului din Baia Mare. El vrea să înceapă extracţia de aur folosind cianurile. Însă metoda este controversată, în special în România, unde aceeaşi uzină, Aurul, din Baia Mare a fost, în anul 2000, sursa unui dezastru ecologic: un baraj al minei a cedat, iar cantităţi enorme de cianură şi metale grele au fost deversate în râul Tisa, de unde au ajuns în Dunăre. Fabrica a fost închisă de atunci.
Însă Prohorov a anunţat deja o investiţie de 100 de milioane de euro, iar autorităţile se pregătesc să îi dea undă verde, în timp ce un proiect similar din regiunea Roşia Montană, sprijinit de investitori americani şi canadieni, a fost blocat ani de zile.
Alexandru Benea, expert în economie, consideră că principalul interes al oligarhilor ruşi în industria metalurgică română îl reprezintă taxele relativ scăzute la importul de minereuri metalifere, pentru a asigura livrările către cele 27 de state membre. Pe de altă parte, UE impune taxe mari la produsele finite, într-un efort de a-şi apăra producătorii.
„Oligarhii ruşi au exploatat foarte bine această situaţie un timp”, a spus Benea. „Au cumpărat ieftin fabrici şi unităţi industriale în România. Cei care au mine în Rusia sau Ucraina aduc minereul în România. Produsele semifinite sunt vândute apoi pe piaţa internă a UE, la preţuri comparativ mici, în condiţiile în care salariul muncitorilor români este mult mai mic decât cel al muncitorilor din Luxemburg sau Marea Britanice. Este legal şi este şi o metodă foarte inteligentă de a profita de legislaţia UE, stând în afara ei”, a subliniat expertul.