Ideea de ”nouă ordine mondială” nu este una nouă. Această frază a fost folosită, de exemplu, cu referire la strategia globală a lui Woodrow Wilson de la sfârșitul Primului Război Mondial și în timpul formării Ligii Națiunilor. Expresia poate fi regăsită, în forma sa latină, ”Novus ordo seclorum” și ca motto pe sigiliul Statelor Unite ale Americii. Și Hitler făcea referire în discursurile sale, încă din 1928, la o nouă ordine mondială.
Conceptul a revenit în atenția publică și după Cel de-al Doilea Război Mondial, pentru a descrie planurile Națiunilor Unite. Însă cea mai discutată variantă a ”Noii Ordini Mondiale” este cea de la sfârșitul Războiului Rece. Cu toate acestea, principala declarație care creează noul concept de ordine mondială a venit din discursul lui Mihail Gorbaciov din 7 decembrie 1988 în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite. Formularea sa a inclus o listă extinsă de idei în crearea unei noi ordini. El a susținut consolidarea rolului central al Națiunilor Unite și implicarea activă a tuturor membrilor.
Pe 11 septembrie 1991, președintele american George W. Bush Senior a vorbit și el despre noua ordine mondială în contextul Conferinței de la Malta, ca fiind spiritul de cooperare între marile puteri pentru a menține starea de pace în lume. Atât Mihail Gorbaciov, cât și George W. Bush Senior au folosit termenul pentru a descrie era post-Războiul Rece.
