Pagina de istorie: Un an de când Papa Francisc a fost la Blaj – de ce a ales acest loc?

Papa Francisc la Blaj, 2 iunie 2019. Sursa foto: Vatican.va

În 2 iunie se împlinește un an de la un moment istoric: liturghia oficiată de Papa Francisc pe Câmpul Libertății din Blaj. A fost pentru prima dată când un episcop al Romei a vizitat Mica Romă din inima Transilvaniei. Cu acest prilej, Papa Francisc i-a beatificat pe cei șapte episcopi greco-catolici morți pentru Credință în temnițele comuniste, scrie RFI în Pagina de istorie.

În urmă cu un an, România era în atenția presei din întreaga lume, pentru că se bucura de vizita Papei Francisc. Era pentru a doua oară când un Suveran Pontif vizita România, după vizita Papei Ioan-Paul al II-lea cu 20 de ani înainte.

Totodată, era pentru prima oară când un Papă vizita Moldova și Transilvania.

Papa Francisc a vizitat Bucureștiul, unde a fost primit fratern în noua catedrală patriarhală ortodoxă și unde s-a rugat în catedrala romano-catolică Sfântul Iosif. Sfântul Părinte a vizitat și cel mai important sanctuar romano-catolic din Transilvania, cel de la Șumuleu Ciuc, unde se află o statuie miraculoasă, cu ajutorul căreia se spune că secuii romano-catolici au învins oastea maghiară condusă de principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zapolya, care venise pentru a impune cu forța reforma protestantă.

De atunci, Șumuleu Ciuc atrage în fiecare an sute de mii de romano-catolici maghiari, care vin de Rusalii pentru a celebra această victorie. Anul trecut, peste 250.000 de oameni s-au strâns în amfiteatrul natural de lângă Miercurea Ciuc.

Suveranul Pontif a vizitat și Iașiul, unde s-a rugat împreună cu zeci de mii de familii strânse în capitala Moldovei. Punctul culminant al vizitei a fost în Transilvania, pe Câmpul Libertății de la Blaj. Locul are o simbolistică aparte. Blajul este centrul spiritual al greco-catolicilor români. În oraș se află sediul Arhiepiscopiei Majore a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică și reședința Preafericirii Sale, cardinalul Lucian Mureșan.

Tot în Blaj au fost create primele școli românești, care au pregătit elita românilor din secolele al XVIII-lea, al XIX-lea și al XX-lea. Acolo a fost semnat și actul de naștere al națiunii române, Supplex Libellus Valachorum. Orașul a primit supranumele de Mica Romă, dat de poetul național al românilor, Mihai Eminescu, care a studiat o vreme la Blaj.

În 1848, pe Câmpul Libertății de la Blaj s-au strâns zeci de mii de români ardeleni, pentru a-și exprima dorința de libertate națională și individuală. O sută de ani mai târziu, Blajul era simbolul rezistenței anticomuniste.

Citiți întregul articol pe RFI.ro.

Related posts

Leave a Comment