Pagina de istorie: 160 de ani de cercetășie militară în România

La 12 noiembrie 1859, domnitorul A.I.Cuza, prin Ordinul de Zi nr. 83, a semnat actul de constituire a “Secţiei a II-a” din cadrul “Corpului de Stat Major General”, ca prim element organizat al cercetării Armatei române. Este vorba despre cercetășia militară, o armă care ajută la adunarea de informații vitale din teren pe timp de război.

Cercetășia militară a fost înființată ca urmare a creşterii nevoii de informaţii, într-o perioadă în care tehnologia nu era atât de avansată. Un cercetaș are cunoştinţe militare şi își perfecționează deprinderile necesare culegerii datelor şi a informaţiilor despre inamic, în toate condiţiile de timp şi anotimp, ziua sau noaptea. Reuşita oricărei misiunii este asigurată de deţinerea informaţiei.

Cercetașii învaţă să citească detaliile de planimetrie, atitudinile, dar şi sentimentele localnicilor, urmele lăsate de trecerea unei maşini, a unui om sau animal. Ei sunt cei care iau pulsul fierbinte al ariei de responsabilitate. Sunt primii care se expun pericolului şi care îşi sacrifică viaţa pentru ceilalţi, dacă situaţia o impune. Cercetaşii sunt primii care observă un potenţial pericol, iar de memoria lor vizuală depinde foarte mult deplasarea patrulelor pe traseele stabilite. A fi cercetaş înseamnă să vezi şi să nu fii văzut, să auzi fără a fi auzit, de fapt să fii discret dar, totodată, omniprezent. Media de vârstă a celor de la Cercetare este în jur de douăzeci şi cinci de ani.

Cercetașii României, organizație civilă

A nu se confunda cercetășia militară, cu cea civilă, care a revenit la modă în România, după 1989.

În România mişcarea a fost adusă de profesorul Gheorghe Munteanu Murgoci iar asociaţia Cercetaşii României a luat fiinţă în anul 1913. Printre cei mai de seamă cercetaşi s-au numărat Majestatea Sa Regele Mihai, Ecaterina Teodoroiu, principesa Ileana a României, Mircea Eliade şi Ion Raţiu. Cercetașii sunt organizați ca în armată, poartă uniformă, au eșarfă și însemne. Fiecare cercetaș face o promisiune solemnă şi respectă cele 10 porunci. Printre acestea: să fii bun, empatic, generos, să-l ajuţi pe cel de lângă tine şi mai presus de toate să respecţi natura.

Citiți mai multe în Pagina de istorie a RFI.

Related posts

Leave a Comment