Pe baza expertizei în elaborarea de planuri strategice în diverse domenii, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), în calitate de coordonator, împreună cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INCD-FM), în calitate de partener, a elaborat strategia naționala în domeniul tehnologiilor cuantice.
Prin această strategie, Romania își propune nu doar implementarea performantă a noilor tehnologii cuantice, ci și transformarea României într-un actor important în acest domeniu la nivel european și internațional. Se identifică clar necesitatea unei abordări integrate și coordonate, atât la nivel național, cât și internațional, care să sprijine dezvoltarea ecosistemului cuantic.
Acesta ar trebui să faciliteze interacțiunea sinergică între cercetare, industrie și guverne, esențială pentru implementarea tehnologiilor cuantice. Este nevoie de o infrastructură națională de comunicații cuantice, conectată la rețeaua europeană, de dezvoltarea de resurse de cercetare-dezvoltare pentru susținerea inovației în acest domeniu, inclusiv platforme pentru testare și validare, precum și de crearea de resurse și aplicații software specifice pe bază de algoritmi cuantici care să răspundă unor aplicații directe la nivel societal in diverse domenii: securitate bancară, informații medicale, informații strategice din domeniul civil și militar, etc.
In vederea realizării acestor obiective, un sprijin important ar putea să vină prin specializarea și/sau reconversia profesională a zecilor de mii de specialiști de care Romania beneficiază în momentul de față în domeniul IT&C în cel cuantic. Pe această direcție, trei universități din România au lansat deja programe de studii post-universitare și/sau de masterat pentru a pregăti specialiști în domeniul tehnologiilor cuantice. Aceste specializări oferă o oportunitate pentru persoane cu competențe pre-existente în domeniile informatică, matematică, fizică sau științe inginerești ce doresc o inițiere în domeniul emergent al informaticii cuantice și al comunicațiilor cuantice.
După cum o subliniază viziunea la nivel internațional, tehnologiile cuantice reprezintă o provocare majoră cu impact asupra competitivității și suveranității, domenii în care orice tară trebuie să își dezvolte capabilități și ecosisteme propri pentru a se adapta la aceste noi realități. Alături de Inteligența Artificială, tehnologiile cuantice pot revoluționa radical puterea de calcul prin capacitatea de simulare și rezolvarea unor probleme complexe de optimizare specifice unor domenii de importanță majoră cum ar fi sănătatea, mediul și resursele energetice, materialele avansate și nenotehnologiile. Criptografia cuantică ar asigura securizarea integrală a informației din diversele sectoare strategice dar și din prima conceptului „Internet of things” spre care se îndreaptă societatea contemporană, a căror vulnerabilitate crește odată cu dezvoltarea exponențială a capacității de calcul și procesare.
În acest context complex, în elaborarea strategiei naționale, Universitatea Babeș-Bolyai identifică mai multe direcții prioritare pe care România trebuie să își concentreze eforturile. Ele reprezintă în fapt pivoții principali pe care se articulează cea de a doua revoluție cuantică: comunicațiile cuantice, calculele cuantice, simulare și algoritmi cuantici respectiv metrologia cuantică.
Dezvoltarea și implementarea tehnologiilor cuantice este susținută la nivel european și național prin proiecte de finanțare dedicate. Prin proiectul Quantum Technologies Flagship, Comisia Europeana a alocat deja în 2018 un buget total de peste 1 miliard de Euro pentru a oferi instrumentele necesare finanțării unor cercetări fundamentale și aplicate în domeniul tehnologiilor cuantice.
Recent, Universitatea Babeș-Bolyai a fost gazda unui Workshop care a analizat progresul în tehnologiile de comunicare cuantice, un pas important pentru dezvoltarea tehnologiilor cuantice în România. Cu acest prilej, au fost subliniate mai multe aspecte importante. Rectorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Vasile Țopa, participant la sesiunea plenară a menționat faptul că „cele patru domenii sunt bine definite în strategia națională în domeniul cuantic”, și că “în următorii zece ani, tehnologiile cuantice vor revoluționa multe aspecte ale vieții obișnuite. Aceste tehnologii vor aduce beneficii economiei, societății și modului în care putem proteja planeta”. Pe de altă parte, unul dintre prorectorii Universității Babeș-Bolyai, Christian Săcărea subliniază faptul că: “”Tehnologiile cuantice se bazează pe analiza fenomenelor care se produc la nivel cuantic. Ele oferă soluții la probleme complexe care sunt în prezent imposibil de rezolvat chiar și cu cel mai puternic sistem informatic clasic de înaltă performanță” dar și necesitatea ca aceste tehnologii “trebuie dezvoltate cât mai curând”.
La rândul său, rectorul Universității Babeș-Bolyai, dl. Adrian Petrusel, estimează că ”vor fi atinse noi frontiere în detecție, sincronizare, imagistică și comunicații. Tehnologiile cuantice sunt bazate pe capacitatea de a genera, detecta și controla stări cuantice. Practic, acum suntem în pragul unui nou val de inovații în domenii precum producția de baterii auto, medicamente, materiale sau rețele de comunicații”. El atrage atenția că cercetarea în domeniul tehnologiilor cuantice va presupune și noi provocări. De exemplu, puterea de calcul a sistemelor cuantice va însemna și posibilitatea spargerii tehnologiilor de criptare utilizate de aplicații foarte populare în prezent. Însă aceeași tehnologie va însemna dezvoltarea de noi tehnologii de criptare, care vor spori securitatea cibernetică.
Dincolo de impactul direct, congruența tehnologiilor cuantice cu Inteligența Artificială va însemna și apariția de tehnologii emergente disruptive, care pot schimba datele economiei prezente. În acest moment, piața mondială a tehnologiilor cuantice este estimată la 42,4 miliarde de euro. În acest context general, cercetătorii Universității Babeș-Bolyai subliniază în mod explicit importanța strategică a investițiilor în domeniul tehnologiilor cuantice, în special pe baza mecanismelor disponibile din fonduri europene.
Romania beneficiază deja de finanțare europeană pentru dezvoltarea rețelei naționale de comunicații cuantice. Rețeaua națională de comunicații cuantice va fi cea de-a doua mare rețea cuantică din Europa,
după cea din Polonia și va conecta principalele centre universitare: București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova și Constanța, cu 36 de legături care să ofere distribuția cheilor de criptare cuantică oferind conexiunea securizată cuantic a 10 universități, 5 institute de cercetare, 5 instituții publice, 3 centre de date și o clinică medicală, cu legături viitoare planificate pentru interconectarea cu rețeaua europeană în domeniu.
Popularizarea rezultatelor cercetării în UBB face parte dintr-un proiect finanțat prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), implementat de UBB CORE. “Centrul UBB CORE îi încurajează pe tinerii cercetători din Regiunea de Nord-Vest să se implice în proiectele de cercetate din domeniul cuantic. Acest domeniu reprezintă un domeniu vast de explorare științifică și poate furniza importante satisfacții profesionale”, a declarat directorul Centrului UBB-Core, Leonard Horvath.
