Specialiştii UBB au monitorizat, timp de trei luni, concentraţia de radon într-un număr de 60 de spaţii. Pentru stabilirea nivelului concentraţiei de radon, specialiştii au aplicat metoda pasivă de măsurare, impusă de legislaţie. Măsurătorile de depistare au fost urmate de măsurători active de control acolo unde valorea concentraţiei de radon a depăşit nivelul de referinţă de 300 Bq/m3 stabilit prin legislaţie. În prezent, în cadrul Laboratorului LiRaCC se proiectează soluţii adecvate de remediere pentru spaţiile UBB în care a fost depăşit nivelul de referinţă.
„Acest demers se înscrie în programul UBB Goes Green, prin care UBB doreşte să contribuie nu doar la o abordare mai ecologică a lumii în care trăim, dar şi la asigurarea unor condiţii de muncă adecvate colegilor din UBB, bazându-se adesea pe cercetările/inovaţiile de calitate din cadrul UBB”, afirmă prorectorul Universităţii Babeş-Bolyai pentru cercetare, competitivitate-excelenţă şi publicaţii ştiinţifice, prof. univ. dr. Daniel David.
Radonul este un gaz radioactiv prezent în sol, roci şi apă, care se formează continuu prin dezintegrarea uraniului şi toriului. Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului (IARC) clasifică radonul ca fiind principalul agent de mediu cancerigen şi este considerat, după fumat, a două cauză în apariţia cancerului pulmonar.
În interiorul clădirilor, radonul pătrunde uşor prin fisurile din pereţi şi fundaţie, prin podele şi prin tubulatura utilizată pentru instalaţii, acumulându-se treptat în aerul de interior. Sursa principală a radonului în clădiri o reprezintă solul pe care este amplasată construcţia, un aport secundar fiind al materialului de construcţie utilizat. În aerul interior, nivelul de radon oscilează de la o clădire la alta în limite foarte largi, în funcţie de modul de utilizare şi ocupare, de gradul şi tipul aerisirii, de specificul podelei şi de alţi parametri tehnici specifici construcţiilor.
În acest sens, clădirile (rezidenţiale, birouri, clădiri publice, săli de spectacol sau de sport etc.), cu precădere spaţiile ventilate insuficient sau neaerisite pot constitui un risc pentru sănătatea populaţiei prin acumularea concentraţiilor de radon. Procentul mare de timp pe care populaţia îl petrece în interiorul clădirilor conduce astfel la creşterea expunerii pe termen lung la acţiunea radonului.
Începând cu anul 2018, România are obligaţia de a implementa Directiva CE 2013/59 EURATOM de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante.
