Ion Sturza are la dispoziție 15 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului. Democrații au declarat că nu vor susține noua candidatură pentru funcția de premier, potrivit RFI România.Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat în seara zilei de luni, un decret prin care Ion Sturza este desemnat în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru.
Marian Lupu, liderul Partidului Democrat a menționat, în această seară, că șansele Guvernului Sturza sunt egale cu zero și de fapt democrații nu vor lua în considerare aceasta candidatură a liberal-democraților.”Președintele Nicolae Timofti a propus un candidat fără legitimitate, fără susținere parlamentară. Asistăm la un joc de culise, impus de același PLDM care a tras de timp cu negocierile. Cât despre modul în care a fost făcută nominalizarea: aceasta s-a făcut abuziv, neconstituțional, fără respectarea opiniei majorității partidelor. Și din acest motiv, noi nu vom avea discuții cu candidatul desemnat. Nu dorim să fim parte dintr-un truc politic. Ca să fie și mai clar, nu vom avea o întâlnire cu candidatul PLDM – Ion Sturza. Noi ne declarăm optimiști că până pe 29 ianuarie vom avea un guvern pro-european și o majoritate parlamentară solidă”, a declarat Lupu.
Numele lui Ion Sturza era vehiculat în ultimul timp în presa de la Chișinău și se spunea că ar fi candidatul liberal-democraților pentru funcția de premier, dar care nu era agreat de democrați. Democrații ar fi împotriva candidaturii lui Ion Sturza pentru că în ultima perioada candidatul pentru funcția de premier l-a „atacat” în presă pe prim-vicepreședintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc de mai multe ori și chiar l-a îndemnat să iasă din politică și să părăsească țara.
Candidatura lui Ion Sturza ar putea fi susținută însă de Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal și deputații grupului Leancă. Dar cele trei formațiuni nu întrunesc numărul necesar pentru învestirea Guvernului. Nici votul deputaților comuniști nu ar putea schimba starea de lucruri. În această situație, Nicolae Timofti ar urma să propună o nouă candidatură. Totul ar trebui să se întâmple până la 29 ianuarie 2016. Potrivit unei decizii a Curții Constituționale, după expirarea termenului de trei luni de la demiterea Guvernului Streleț, dizolvarea Parlamentului este iminentă, iar Parlamentul nu mai are dreptul la alte tentative de formare a Guvernului. Un eventual scrutin ar putea aduce pro-rușii la guvernare, adică Partidul Socialiștilor din R.Moldova, condus de fostul comunist, Igor Dodon și Partidul Nostru al lui Renato Usatîi, actual primar de Bălți.
La 19 februarie 1999, omul de afaceri Ion Sturza, pe atunci vicepremier și ministru al economiei în cabinetul Ciubuc, este desemnat pentru funcția de premier. La sfârșitul anului, o nouă majoritate parlamentară constituită din comuniști, creștin-democrați și independenți desprinși de formațiunile de centru-dreapta votează împotriva privatizării mai multor întreprinderi din industria vinului și tutunului, contrar condițiilor puse de organismele financiar-bancare internaționale. FMI, Banca Mondială, dar și alți creditori anunță suspendarea finanțării Republicii Moldova. La doar câteva zile, aceeași nouă majoritate votează cu 58 de voturi pentru demiterea Guvernului Sturza, demitere sprijinită și de președintele Republicii Moldova, Petru Lucinschi.
Pentru prima dată, programul Executivului Sturza conținea sintagma integrare europeană ca o direcție strategică de dezvoltare a țării. Pe când era premier, Ion Sturza inițiase diversificarea resurselor energetice și conectarea la piața energetică românească, a introdus mai multe reforme structurale, dar pe durata mandatului său din cauza unei crize economice profunde, pensiile și salariile erau plătite cu întârziere.
După demisie, Ion Sturza revine la afaceri și fondează mai multe companii. În 2002, împreună cu grupul Rompetrol, înființează compania Rompetrol Moldova și devine președinte-director general al acestea. În aprilie 2005, Ion Sturza a fost numit în funcția de vicepreședinte pentru Dezvoltare al Grupului Rompetrol. În septembrie 2009 părăsește Rompetrol. Tot în 2009 înființează Fondul de Investiții Fribourg Capital care pe parcursul anilor a făcut mai multe investiții în Republica Moldova și Romania. Cele mai cunoscute sunt Magazinul on-line Elefant.ro și Liberty Technology Park Cluj.
