Pictura contemporană este preferată de 76% dintre colecționarii români, iar peste 80% dintre cei chestionați consideră că piața de artă din România este în dezvoltare sau în curs de maturizare. Un nou studiu Deloitte arată și o schimbare de perspectivă: românii cumpără artă în primul rând pentru plăcerea personală, dar încep să o privească tot mai mult ca parte a patrimoniului și ca investiție pe termen lung.
Cum cumpără românii artă, ce lucrări preferă și ce îi determină să investească într-o pictură sau într-o sculptură? Sunt câteva dintre întrebările la care răspunde cea de-a doua ediție a studiului „Romania Art Report”, realizat de Deloitte România în colaborare cu Asociația RAD și casa de licitații Artmark.
Cercetarea, realizată în martie 2026 pe baza răspunsurilor a 343 de respondenți, aduce față de ediția pilot din 2025 și perspectiva profesioniștilor din sectorul artistic: galerii, case de licitații și reprezentanți ai instituțiilor culturale.
Pictura contemporană, în topul preferințelor
Cea mai clară concluzie a studiului este preferința pentru pictura contemporană, indicată de 76% dintre respondenți printre principalele opțiuni de achiziție. Pictura clasică ocupă locul al doilea, cu 54%.
Datele arată astfel un interes puternic atât pentru artiștii și formele de expresie ale prezentului, cât și pentru lucrările consacrate în istoria artei. Pentru piața locală, orientarea către contemporaneitate este un semnal important: colecționarii români sunt interesați de scena artistică actuală și de artiștii activi astăzi.
Plăcerea personală rămâne principalul criteriu
În ciuda interesului tot mai mare pentru valoarea financiară a artei, motivația principală a cumpărătorilor rămâne una personală.
41% dintre respondenți spun că principalele criterii de achiziție sunt cele estetice și emoționale. Cu alte cuvinte, o operă este cumpărată în primul rând pentru că place și generează o anumită conexiune cu privitorul.
Pe locul următor se află implicarea culturală, menționată de 25% dintre participanți. Pentru aceștia, achiziția poate însemna și susținerea artiștilor și a ecosistemului cultural.
Abia apoi apar motivațiile legate de patrimoniu și investiție: 14% indică planificarea patrimoniului, iar 12% componenta investițională.
Românii nu cumpără, așadar, artă în primul rând pentru profit. Totuși, faptul că patrimoniul și investiția apar deja în mod distinct printre motivații indică o schimbare de mentalitate. Arta începe să fie privită și ca un bun care poate contribui, în timp, la construirea și diversificarea averii personale.
Un nou profil al colecționarului
Studiul indică și o diversificare a profilului colecționarului român. Antreprenorii reprezintă 18% dintre respondenți, fiind cel mai numeros segment profesional. Urmează profesioniștii din mediul corporatist și specialiștii din artă și cultură, cu câte 13%, precum și reprezentanții profesiilor liberale, cu 12%.
Sectorul IT este, la rândul său, prezent în rândul colecționarilor, cu 7% dintre respondenți.
Imaginea colecționarului de artă se schimbă astfel. Nu mai este asociat exclusiv cu mediul artistic sau cultural, ci include antreprenori, profesioniști din companii, specialiști în tehnologie și reprezentanți ai profesiilor liberale.
Și sursa banilor folosiți pentru achiziții este relevantă. 72% dintre respondenți își finanțează colecțiile din venituri proprii, în timp ce 13% folosesc venituri provenite din investiții și doar 6% indică moștenirile. Colecționarea de artă nu este, prin urmare, în România, un fenomen bazat în principal pe averi moștenite. Pentru cei mai mulți cumpărători, arta este o decizie financiară integrată în veniturile și prioritățile personale.
Colecțiile rămân predominant românești
În pofida interesului pentru arta contemporană și a unei piețe care începe să se deschidă, colecțiile românilor sunt încă puternic orientate către piața locală.
Peste 69% dintre respondenți dețin cel mult zece lucrări internaționale
Această situație poate fi privită din două perspective. Pe de o parte, arată atașamentul colecționarilor față de artiștii și creația românească. Pe de altă parte, indică un potențial important de internaționalizare a pieței și de diversificare a colecțiilor.
Colecționarul român începe să privească spre piața globală, însă colecția sa rămâne, în mare măsură, ancorată în România.
Arta este încă parte din spațiul personal
Un alt indicator al caracterului personal al colecționării este locul în care sunt păstrate operele. 81% dintre colecționari își expun sau păstrează lucrările în propria locuință.
Arta este, așadar, mai mult decât un activ financiar. Ea face parte din spațiul personal, din mediul în care oamenii trăiesc și își construiesc identitatea. Investiția și plăcerea estetică nu se exclud, ci coexistă.
Licitațiile, principalul canal de achiziție
Atunci când cumpără artă, românii apelează în primul rând la casele de licitații, indicate de 31% dintre respondenți.
Achizițiile directe de la artiști, prin galerii de pe piața primară și secundară sau din magazine de antichități au ponderi similare, de câte 19%, în timp ce platformele online sunt utilizate de 10% dintre participanți.
Datele sugerează că, deși mediul digital devine tot mai important pentru informare și documentare, încrederea rămâne esențială în momentul achiziției. Pentru o lucrare de valoare, contează artistul, proveniența, autenticitatea și reputația celui care intermediază tranzacția.
O piață în dezvoltare
Peste 80% dintre participanții la studiu consideră că piața de artă din România este în dezvoltare sau în curs de maturizare.
Este una dintre cele mai relevante concluzii ale raportului. Piața românească nu are încă dimensiunea marilor piețe internaționale, însă comportamentul colecționarilor indică o evoluție: apar noi categorii de cumpărători, pictura contemporană câștigă teren, iar interesul pentru patrimoniu și investiții devine tot mai vizibil.
În același timp, motivația fundamentală rămâne una simplă: românii cumpără artă pentru că le place.
Iar acesta poate fi unul dintre cele mai bune semne pentru o piață aflată în maturizare. Investiția poate veni ulterior; pasiunea este cea care o face să înceapă.
Sursa: Deloitte România, Romania Art Report 2026, realizat în colaborare cu Asociația RAD și Artmark.
