Universitatea Babeş-Bolyai doreşte să recruteze specialişti de talie internaţională, inclusiv prin aşa-numita vânătoare de creiere. Aceştia ar urma să ajute universitatea clujeană să intre în elita mondială. Însă, în prezent, aceştia nu pot fi recrutaţi din cauza unor limitări impuse de actuala lege a educaţiei. Prorectorul UBB, Daniel David, a identificat trei mari probleme cu care se confruntă universităţile de elită din România.
”Unu: În acest moment, în Legea Educaţei, în norma didactică nu mai există componenta de cercetare. Componenta de cercetare este obligatorie numai dacă este prezentată în planul de învăţământ, or acest lucru nu se întâmple niciunde în această lume, în senul că, cercetarea este foarte flexibilă. Nu poţi să îţi faci o proiecţie a cercetării într-un plan de învăţământ. Doi: nu putem să îi angajăm pe cei mai buni oameni din domeniul nostru, adică nu putem face ceea ce se cheamă head hunting. Dacă vrei un om foarte bun pe domeniul biologiei, noi nu putem să îi facem o ofertă, nu putem să îl angajăm, deorece orice post se ocupa, practic, prin concurs. Trei: nu putem face promovări. Sunt oameni care sunt foarte buni, care vor să treacă de la nivel de lector la nivel de conferenţiar, la nivel de profesor, însă nu putem să facem promovare, ci iarăşi trebuie să pretindem că facem concurs”, a declarat Daniel David.
O altă cerinţă a conducerii universităţii clujene este modificarea legii cercetării ştiinţifice. Pentru a-şi păstra cercetătorii, universităţile româneşti au nevoie de mai multă predictibilitate şi transparenţă în alocarea fondurilor publice dedicate cercetării, în aşa fel încât aceste alocări să nu mai depindă de bunul plac al unui ministru, secretar de stat sau şef de agenţie guvernamentală, spune prorectorul Dan Lazăr. El a identificat o serie de probleme din actuala lege a cercetării.
”În opinia mea, în momentul de faţă, finanţarea cercetării în universităţi lipseşte cu desăvârşire, atât finaţarea pe componenta de cercetare, nu există finanţare de la buget. Pe proiecitele naţionale de cercetare suntem în blocaj. Avem proiecte care s-au câştigat în luna februarie-martie şi nici până în momentul de faţă nu am reuşit să le contractăm, adică să fie semnate de către minister. Şi trei la mână, pe proiectele europene, având în vedere că autorităţile de management nu au fot acreditate, nici pe această componentă nu putem depune proiecte pentru a obşine finanţae. În consecinţă, pe toate cele trei paliere, universităţile nu pot merge mai departe cu activitatea de cercetare”, a spus Dan Lazăr.
În lipsa acestor modificări legislative, universităţile româneşti se vor confrunta în continuare cu exodul creierelor. Numeroşi cercetători de valoare au renunţat la postul de profesori universitari la Cluj şi au plecat în Occident, unde dispun de mai multă siguranţă şi de fonduri mai consistente pentru finanţarea cercetărilor lor.
