Comisia Europeană a publicat, azi, raportul pentru România, din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Deşi se recunoaşte că ţara noastră a relizat o serie de progrese în unele domenii, există şi un punct asupra căruia planează în continuare semne de întrebare.
România a făcut progrese în numeroase domenii de la rapoartele anterioare din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), se notează în documentul publicat azi de Comisia Europene. Totuşi, pentru că există şi un “totuşi”, se menţin mai vechile preocupări cu privire la independența justiției din România.
Plusurile apar în cadrul rezultatelor principalelor instituții judiciare și de integritate, care se mențin pozitive. Schimbările legislative necesare și îndelung așteptate continuă, iar spiritul de cooperare dintre instituțiile judiciare și Ministerul Justiției contribuie la reglementarea problemelor manageriale. Autorii raportului consideră că România a avut de câştigat de pe urma atmosferei politice mai calme, începând din primăvara anului trecut. Cu toate acestea, actul consemnează că se mențin preocupări cu privire la independența justiției. În raport se precizează că există o anumiăt rezistență față de măsurile care vizează integritatea și combaterea corupției la nivel politic și administrativ. Comisia Europeană nu putea trece cu vederea, amendarea Codului Penal din decembrie, pe care o cataloghează drept “grăbită și netransparentă”. Specialiştii Comisiei Europene recomandă României să adopte o serie de măsuri în domeniile independenței justiției, al reformei justiției, al integrității și al luptei împotriva corupției. Autorii raportului consideră că apărarea independenței justiției de către liderii ei trebuie să continue, iar integritatea și profesionalismul trebuie să fie factorii-cheie care să călăuzească procedurile de numire. De asemenea, se notează că statul român trebuie să creeze Consiliului Suprem al Magistraturii condițiile necesare pentru consolidarea activităților depuse în scopul protejării independenței justiției și al susținerii magistraților individuali care se confruntă cu provocări referitor la independența justiției.
Nu în ultimul rând, în domeniul reformei în justiție, Comisia cere ca progresele realizate în ce privește consecvența jurisprudenței și practicii judiciare trebuie accelerate, incluzând și măsuri care să grăbească procedurile tribunalelor și să permită aplicarea de noi proceduri cum este confiscarea extinsă. Punctual, România este îndemnată să continue în ritm susținut rezolvarea problemelor legate de volumul de lucru și să adopte măsurile legislative necesare pentru restructurarea sistemului de tribunale; să doteze factorii de conducere din domeniul judiciar cu instrumentele necesare de informare cu privire la funcționarea sistemului de justiție (cum sunt instrumentele statistice, gestionarea cazurilor, sondaje în rândul utilizatorilor și sondaje în rândul angajaților); să asigure publicarea on-line la timp și integrală, ca și actualizarea continuă a tuturor deciziilor și motivațiilor instanțelor de judecată; să asigure participarea la proces a tuturor profesiilor juridice și a administrației publice; să finalizeze procedurile cu privire la legea pensiilor magistraților condamnați pentru fapte penale; să îmbunătățească implementarea deciziilor adoptate de instanțe la toate nivelurile pentru a asigura o executare adecvată a hotărârilor judecătorești și a sancțiunilor financiare.
Raportul mai conţine o serie de recomandări privind integritatea şi combaterea corupției şi îndeamnă la accelerarea reformei.
