Pelerinii s-au strâns în faţa catedralei greco-catolice Schimbarea la Faţă d pe Bulevardul Eroilor. Apoi, în cântec şi rugăciune, au pornit pe jos, prin Piaţa Avram Iancu, Piaţa Ştefan cel Mare şi Piaţa Timotei Cipariu spre mănăstirea Congregaţiei Surorilor Maicii Domnului de la marginea oraşului. Este vorba de mănăstirea centrală a primei congregaţii monahale catolice înfiinţată de un român. Este vorba de mitropolitul greco-catolic al Blajului, IPS Vasile Suciu, care a luat decizia creării acestui ordin în anul 1921, pentru a avea grijă de orfanii rămaşi în urma Primului Război Mondial.
Congregaţia Surorilor Maicii Domnului a cunoscut dezvoltarea sa maximă în perioada interbelică, atunci când călugăriţele greco-catolice era implicate în administrarea unor orfelinate, grădiniţe, şcoli, internate, institute sau alte instituţii caritabile. La Cluj, Congregaţia deschisese Liceul Sfânta Maria şi Institutul Sfânta Tereza.
În anul 1948, Congregaţia Surorilor Maicii Domnului a fost interzisă, o dată cu trecerea în ilegalitate a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Zeci de călugăriţe au fost arestate sau deportate. Surorile rămase au trăit dispersate până în anul 1989, când Congregaţia a renăscut şi şi-a reluat activitatea caritabilă şi educaţională. Sediul central al congregaţiei a fost mutat la Cluj, acolo unde în fiecare an, de Naşterea Maicii Domnului, este organizată o liturghie solemnă. Şi în acest an, liturghia a fost oficiată de PS Florentin Crihălmeanu.
