În anul 1913, la sfârşitul Celui de-al Doilea Război Balcanic, România devenise unul dintre cele mai influente state din sud-estul Europei. În cadrul negocierilor de pace, România a militat pentru acordarea independenţei Albaniei, lucru consimţit de Marile Puteri în 1913.
Liderii albanezi au căutat un candidat potrivit pentru tronul Principatului Albaniei, iar în cele din urmă au acceptat candidatura principelui Wilhelm de Wied, susţinut de România.
Acesta era nepotul de frate al Reginei Elisabeta a României şi provenea dintr-o familie înrudită nu doar cu Familia Regală a României, ci şi cu Familia Imperială a Germaniei, precum şi cu Familiile Regale ale Olandei şi Suediei.
Soţia Principelui Wilhelm, Sofia, era descendenta domnitorului Grigore Ghica I al Ţării Româneşti şi avea şi strămoşi albanezi, astfel că acest cuplu părea perfect pentru a conduce tânărul stat balcanic.
În 21 februarie 1914, 18 reprezentanţi ai albanezilor i-au oferit coroana Principelui Wilhelm la Neuwied, iar 7 martie, Wilhelm al Albaniei intra în capitala sa, Durres. Noul principe era susţinut cu entuziasm de numeroşii aromâni din Albania, pentru că era natural ca nepotul Reginei Elisabeta a României să îi protejeze pe românii balcanici.
Însă, în sudul Albaniei, grecii s-au răsculat şi au cerut unirea cu Grecia. Musulmanii albanezi au declanşat o revoltă şi au lansat atacuri asupra capitalei. Mai mulţi aristocraţi albanezi l-au trădat pe principe, pentru că doreau coroana Albaniei pentru ei înşişi. Peste conflictele interne s-a suprapus şi Primul Război Mondial.
În aceste condiţii, în 3 septembrie 1914, Principele Wilhelm al Albaniei a plecat în exil. S-a înrolat în armata imperială germană şi s-a dovedit un ofiţer valoros în timpul Primului Război Mondial.
În 1917, când Puterile Centrale păreau că vor câştiga războiul, el a cerut să fie repus pe tron. Însă, în 1918, învingătorii i-au impus să rămână în exil. Principele Wilhelm al Albaniei nu a abdicat niciodată, însă, în 1925, în Albania a fost proclamată republica. El a decis în acest context să se mute în România, cu întreaga sa familie. Aici i-a murit mai întâi soţia, la Fântânele, în 1936. Apoi, în 1945, a murit şi Wilhelm al Albaniei, la Predeal. A fost înmormântat în Biserica Lutherană din Bucureşti. Tot în România a murit şi fiica sa, Principesa Maria Eleonora a Albaniei, care, din 1949, era căsătorită cu un român. Ea a fost arestată de autorităţile comuniste şi a murit într-un lagăr la Miercurea Ciuc.
Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.
Ascultaţi rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineaţa de la 8.30 şi de la 9.55 şi după amiaza de la 17.20, numai la RFI România
Toate ediţiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie
