Pagina de istorie: Ardeleanul care a introdus tiparul în Imperiul Otoman

Un clujean este cel care a introdus tiparul în Imperiul Otoman. Ardeleanul, care a trăit în secolul XVII, a adoptat Islamul, iar printre primele cărți tipărite de el s-a numărat Coranul. Tiparul a fost realizat cu litere arabe, iar inițiativa a primit aprobarea sultanului Ahmed al III-lea și a intelectualilor ultraconservatori, scrie RFI în Pagina de istorie.

Numele de creștin a lui Ibrahim Muteferrika nu este cunoscut. Este însă cert că el s-a născut la Cluj, probabil în 1674, și că s-a mutat în Imperiul Otoman într-o perioadă de mare înflorire culturală. Este vorba de așa-numita epocă a lalelelor, în care otomanii erau interesați de inovațiile tehnologice din Occident.

Cine a fost Muteferrika

Profesorul Călin Felezeu, de la Universitatea Babeș-Bolyai, spune că era un context potrivit pentru introducerea tiparului: ”A reușit să introducă tiparul în Imperiul otoman reușind să facă posibilă tipărirea în primul rând a Coranului și a altor cărți importante, cu caractere arabe. Sigur, pe teritoriul Imperiului Otoman existau populații de origine arabă care erau populații creștine, mai ales în Siria și în Liban. Or, se știe că în aceste țări tiparul a fost introdus prin intermediul Mitropolitului Țării Românești, Antim Ivireanu, care în tiparnițele de la București a reușit să tipărească Vechiul și Noul Testament în limba arabă, pentru populațiile  din Siria și Liban, în exclusivitate pentru populațiile creștine din Orient.

În schimb, Ibrahim Muteferrika a făcut-o pentru întreg Imperiul Otoman. Aici s-a născut, la Cluj. Aici și-a petrecut copilăria, tinerețea, după care s-a dus spre Istanbul. Exista o tradiție a Clujului și a Transilvaniei, mai ales din epoca principatului. (…)

Am reușit să fac un fel de tabel nominal cu toți tinerii ardeleni studenți care au fost trimiși la Istanbul pe cheltuiala principelui, dar și a sultanului, să se pregătească, să învețe limba turcă și să devină tălmaci, dragomani pentru Transilvania și pentru Poarta Otomană și erau folosiți ca atare și pentru Țara Românească și pentru Moldova. A existat chiar o tradiție”, a spus pentru Pagina de istorie prof. Călin Felezeu.

Ibrahim Muteferrika a fost și diplomat, scriitor și traducător. El s-a stins din viață la Istanbul, în 1745.

Related posts

Leave a Comment