Republica Moldova a rămas fără Guvern, după ce socialiștii au introdus o moțiune de cenzură împotriva cabinetului condus de Maia Sandu. De această dată, pentru a-și atinge scopurile, socialiștii președintelui Igor Dodon s-au aliat cu parlamentarii Partidului Democrat al oligarhului Vladimir Plahotniuc. Scenariul promovat de președintele de extrema stângă, Igor Dodon, este tras la indigo după cele folosite de comuniști în țările Europei Centrale și de Est ocupate de URSS, la finalul Celui de-al Doilea Război Mondial.
Practic, comuniștii (și socialiștii lui Dodon – practic, sunt născuți din aceeași mamă ideologică) au folosit tactica ”tovarășilor de drum”. Și-au infiltrat oamenii în guverne de coaliție, în care majoritatea miniștrilor proveneau din partide democratice. Au provocat crize succesive, pentru a prelua controlul asupra unor instituții de forță. Atunci când au putut, au răsturnat aceste guverne. Așa s-a întâmplat, de exemplu, în România, cu guvernele Sănătescu și Rădescu.
Tot din scenariile sovietice putem vedea ce urmează. Pentru a da impresia că este vorba de o tranziție democratică, nu de o tentativă de instaurare a unei dictaturi, comuniștii propun un ”tehnocrat” la conducerea Guvernului. Așa s-a întâmplat în România, când, la 6 martie 1945, a fost instalat Guvernul Petru Groza, care reprezenta o formațiune nerelevantă, Frontul Plugarilor, nu Partidul Comunist. Așa se va întâmpla și la Chișinău.
De dragul aparențelor, însă, în Guvern vor fi incluse și personalități ”independente” sau care reprezintă formațiuni politice minore, fără nici o putere reală. Imediat, va începe represiunea contra partidelor democratice de Opoziție. Comuniștii din România i-au arestat pe liderii PNȚ și PNL și au interzis aceste partide. Scenariul este posibil să se repete și la Chișinău. Prevăd că dictatorul în devenire Igor Dodon va scoate pe masă dosare penale pe numele lui Andrei Năstase și Maia Sandu. De asemenea, pentru a îndepărta sprijinul puterilor occidentale, cel mai probabil, prevăd că aceste dosare vor conține fapte închipuite de corupție. Și aceasta pentru că Guvernele occidentale sunt dispuse să lupte pentru democrație, dar nu și pentru corupți. Pasul următor ar fi instaurarea unui regim autoritar care se va transforma într-o dictatură din ce în ce mai dură. Modelele lui Igor Dodon sunt Lukașenko, Putin și Kim Ir Sen. Igoro Dodon nu ar avea nici o ezitare să transforme Republica Moldova într-o Coree de Nord, dacă i s-ar ivi această posibilitate.
Ce trebuie făcut pentru a contracara acest scenariu? În primul rând, forțele de Opoziție trebuie să se unească. Nu doar partidele Maiei Sandu și ale lui Andrei Năstase, ci toate formațiunile politice democratice. Situația este atât de gravă încât trebuie uitate diferendele minore cu PLDM, PL, PNL sau BUN. Apoi, forțele Opoziției trebuie sprijinite fără ezitare. Să avem tot timpul în minte că Republica Moldova nu este o democrație, nu este un stat de drept. Este, în acest moment, un teritoriu al nimănui, gri, în care oligarhii gen Dodon sau Plahotniuc prosperă pe seama unei populații sărăcite. România trebuie să sprijine ferm Opoziția democratică, chiar cu riscul de a irita Rusia. Este un risc pe care trebuie să și-l asume. O poziție fermă a României nu va putea fi ignorată nici de Uniunea Europeană, nici de Statele Unite ale Americii. Mai mult, România poate atrage sprijinul unor țări care au cunoscut și ele dictatura comunistă. Polonia poate fi cel mai prețios prieten al României, dar și Croația. România trebuie să taie imediat orice formă de asistență financiară pentru autoritățile de la Chișinău și va trebui să ceară partenerilor occidentali să facă același lucru. Continuarea parteneriatelor cu autoritățile de la Chișinău, în acest context, nu ar fi decât subvenționarea oligarhului Igor Dodon. În schimb, trebuie sprijinite primăriile conduse de primarii partidelor democratice, ONG-urile din Republica Moldova și firmele private orientate spre Vest.
La rândul lor, politicienii din Opoziție sunt în punctul în care trebuie să abandoneze orice ambiguitate. Ei trebuie acum să decidă clar: vor cu Occidentul sau vor cu Dodon. Nu mai există loc de nuanțe. Nu se poate să fie și români, și adepți ai ”națiunii civice moldovenești”. Nu pot să fie în același timp și cu Rusia, și cu Uniunea Europeană. Unei acțiuni radicale precum cea realizată de socialiști, trebuie săi se răspundă cu o acțiune la fel de radicală, care să galvanizeze sprijinul popular pentru Opoziție. Ne-am întors în anul 1990. Tot ca în 1990 trebuie să acționeze liderii Opoziției, dacă vor să câștige partida.
