Câteva mii de pelerini s-au strâns în acest sfârșit de săptămână la mănăstirea Nicula, situată la câțiva kilometri depărtare de orașul Gherla. Ei se roagă în fața unei icoane a Fecioarei Maria cu Pruncul Isus, despre care cred că ar fi făcătoare de minuni.
Oamenii vin din toate colțurile Transilvaniei. Unii au ajuns la Nicula cu mașinilor ori cu autobuzele, alții au venit cu trenurile, cu căruțele sau chiar pe jos, într-un pelerinaj dedicat Maicii Domnului. Unii au sosit încă de vineri seara și și-au petrecut nopțile sub cerul liber, în corturi amenajate la marginea pădurii care înconjoară mănăstirea ori în gazdă la localnici. Pelerinii așeaptă sărbătoarea de 15 august, Adormirea Maicii Domnului, care celebrează înălțarea la cer cu trupul și sufletul a Fecioarei Maria.
De asemenea, oamenii se pregătesc pentru slujbele religioase ale ierarhilor clujeni care vor oficiate mâine. Mitropolitul ortodox al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, IPS Andrei Andreicuț, va oficia slujba la mănăstirea Nicula, iar în biserica parohială din sat, slujba va fi oficiată de episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu.
Icoana despre care oamenii cred că ar fi făcătoare de minuni a fost pictată de preotul ortodox Luca din Iclod, apoi a fost așezată în biserica parohială din satul Nicula. Mărturii din epocă, inclusiv rapoarte oficiale ale armatei austriece, arată că icoana a început să lăcrimeze în anul 1700. Stăpânul domeniului Nicula, contele maghiar Kornis, a luat icoana și a dus-o în capela din reședința sa, însă sătenii români au cerut-o înapoi. Cauza a ajuns să fie judecată de Curtea din Viena. Reprezentanții monarhiei austriece au decis ca icoana să fie așezată într-un lăcaș de cult aparte, unde să poată fi venerată de toți oamenii, fără deosebire de religie ori de etnie. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în jurul acestui lăcaș de cult a fost ridicată o mănăstire a călugărilor bazilieni, un ordin călugăresc greco-catolic. În perioada interbelică, Papa Pius al XI-lea a acordat mănăstirii Nicula statutul de sanctaur marian, iar în timpul episcopului Iuliu Hossu, cel care avea să devină primul cardinal român din istorie, Nicula a devenit unul dintre cele mai importante centre de pelerinaj din Europa de Est. După interzicerea Bisericii Greco-Catolice de către autoritățile comuniste, în anul 1948, călugării bazilieni au fost arestați. Superiorul lor, Leon Man, a fost ucis de Securitate în închisoarea de la Gherla. Însă icoana a fost ascunsă de îngrijitorul mănăstirii. Acesta, pe patul de moarte, a mărturisit preotului care îl asista locul în care era ascunsă icoana, zidită într-o casă. Acesta a luat icoana, care a fost predată Muzeului din Cluj. La insistențele arhiepiscopului ortodox Teofil Herineanu, fost preot greco-catolic, icoana a fost așezată în capela Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj. După căderea comunismului, icoana a fost trimisă la restaurat. Ea, însă, a fost distrusă parțial din neglijența restauratorului, care a fiert icoana într-o soluție menită să îndepărteze funinginea acumulată în decursul secolelor. Icoana, repictată, a fost trimisă la mănăstirea Nicula, unde a fost așezată într-un iconostas din lemn de tei, unic în lume, care a fost sculptat în perioada interbelică. Icoana atrage sute de mii de pelerini în fiecare an.
