Cutremurul de la Lisabona din 1755, cunoscut și sub numele de Marele cutremur al Lisabonei, a avut loc pe 1 noiembrie, în jurul orei 09:40, ora locală. Cu o magnitudine estimată de 7,7 sau mai mare, epicentrul său a fost în Oceanul Atlantic, la aproximativ 290 km sud-vest de Lisabona. Cutremurul, urmat de incendii și un tsunami, a devastat Lisabona și zonele învecinate, afectând Portugalia, Peninsula Iberică și nord-vestul Africii.
Cutremurul de la Lisabona din 1755 a avut loc de Ziua Tuturor Sfinților, a durat între 3,5 și 6 minute și a provocat fisuri adânci în oraș. Supraviețuitorii au fugit spre docuri, doar pentru a fi martorii unui tsunami care a cuprins portul 40 de minute mai târziu.
Incendiile, aprinse de lumânările căzute, s-au transformat într-o furtună de foc, în care mulți oameni au murit sufocați. Distrugerile s-au extins dincolo de Lisabona, devastând orașul Algarve, unde tsunami-ul a distrus orașele de coastă. Orașe precum Peniche, Cascais, Setubal și chiar și Covilha au suferit daune, iar undele de șoc au ajuns până în Salamanca, Spania.
Victimele și pagubele din Lisabona în 1755
Cutremurul din 1755 a provocat pagube grave în Madeira și Azore, unde tsunami-urile au avansat 150 de metri în interior. Africa de Nord, inclusiv Ceuta și Mazagon, a avut fortificații de coastă și porturi inundate. În Spania, Cadiz a suferit pagube grave, iar șocurile cutremurului au fost resimțite în toată Europa, ajungând în Finlanda și, posibil, până în Groenlanda și Caraibe.
Tsunamiurile de până la 20 de metri au lovit Africa de Nord și Atlanticul, în Martinica, Barbados și Insulele Britanice. Un val de 3 metri a lovit Cornwall în Anglia, a distrus Arcul Spaniol din Galway și a remodelat insula Aughinish din Irlanda.
Cutremurul de la Lisabona din 1755 a ucis aproximativ 40.000-50.000 de oameni în Portugalia, Spania și Maroc. Aproximativ 85% din clădirile Lisabonei au fost distruse, inclusiv Palatul Regal Ribeira, bibliotecile, bisericile și Ópera do Tejo.
Structurile cruțate de cutremur au fost arse de incendii, distrugând arhive neprețuite, opere de artă și documente istorice. Spitalul Regal al Tuturor Sfinților a ars și a avut sute de victime printre pacienți. Ruinele Mănăstirii Carmo au rămas ca o amintire a cutremurului.
Impactul cutremurului din 1755 asupra Portugaliei
Regele Iosif I și familia regală au supraviețuit cutremurului din 1755, deoarece au părăsit Lisabona mai devreme în acea zi. Traumatizat de evenimente, Jose (Iosif) a refuzat să locuiască în interior, iar curtea s-a mutat într-un complex de corturi din Ajuda, unde fiica sa a construit ulterior Palatul Ajuda.
Prim-ministrul Sebastiao de Melo (marchizul de Pombal) a condus operațiunile de ajutorare, ordonând stingerea incendiilor, îndepărtarea cadavrelor (multe îngropate în mare) și executarea jefuitorilor. Armata a impus ordinea și a înrolat cetățeni pentru reconstrucție. Planurile pentru un nou palat regal în Campo de Ourique au fost propuse în 1760, dar au fost abandonate mai târziu.
Arhitectura Pombalină după cutremur
Regele Iosif I și prim-ministrul Pombal au inițiat rapid reconstrucția Lisabonei. Inginerul șef, Manuel da Maia a propus patru planuri, fiind ales cel mai îndrăzneț — râmarea și reproiectarea cartierului Baixa. În decurs de un an, molozul a fost curățat, iar orașul a fost reconstruit cu străzi largi și piețe mari.
Clădirile Pombaline, printre primele structuri protejate seismic din Europa, au fost testate cu ajutorul cutremurelor simulate. Baixa Pombalina reconstruită rămâne un reper cheie în Lisabona. Cutremurul a dus și la înființarea Casei Pia în 1780, care oferit adăpost și educație copiilor orfani.
Cutremurul a accentuat tensiunile politice din Portugalia și a perturbat profund Imperiul Portughez. Evenimentul a fost discutat pe scară largă și a inspirat dezvoltări majore în filozofie și justificarea lui Dumnezeu. Fiind primul cutremur studiat științific pentru efectele sale pe o suprafață mare, a dus la nașterea seismologiei moderne.
Foto: Alegoria cutremurului din 1755, de Joao Glama Stroberle.
CITEȘTE ȘI:
Marele incendiu al Londrei din 1666
Marele incendiu al Romei din anul 64 e.n.
