Cele 3 semnificații ale mersului cu Sfânta Cruce. În așteptarea Bobotezii, o tradiție milenară este repetată an de an

Casele clujenilor primesc în aceste zile oaspeți de seamă. Este vorba de preoții greco-catolici și ortodocși, care repetă un ritual milenar: mersul cu Sfânta Cruce înainte de Botezul Domnului. În ritul bizantin împărtășit de cele două biserici românești din Transilvania, mersul cu Sfânta Cruce are trei semnificații importante.

1. Reînnoirea angajamentelor asumate la Botez
Mersul cu Sfânta Cruce și stropirea cu apă sfințită a oamenilor care sărută crucifixurile aduse de preoți are rolul unei invitații la reînnoirea nagajamentelor asumate la Botez. În tradiția bizantină, de mai mult de un mileniu, taina Botezului este administrată unor copii în vârstă de doar câteva săptămâni. Încreștinarea lor este posibilă cu ajutorul nașilor, care își asumă acele angajamente spirituale care conferă pruncilor calitatea de creștin. Creștinii ajunși la vârsta înțelegerii au ocazia să își reînnoiască tacit aceste angajamente prin participarea la acest ritual care precede sărbătoarea Bobotezii sau Botezul Mântuitorului Isus Cristos în râul Iordan. Astfel, după Nașterea Domnului fiecare creștin are posibilitatea să își readucă în actualitate legămintele făcute atunci când a devenit membru al comunității mistice a celor care îl mărturisesc pe Isus drept Mântuitor. Cei care au posibilitatea, participă la pelerinajele din Țara Sfântă și se cufundă în apele râului Iordan. Ceilalți sunt stropiți cu apă sfințită. Cele două ritualuri – mersul la Iordan și participarea la mersul cu Iordanul – au aceeași valoare spirituală.

2. Purificarea caselor
Preoții nu îi stropesc cu apă sfințită doar pe oameni, ci și casele în care locuiesc aceștia. Prin intermediul acestui ritual și a rugăciunilor rostite, preoții participă la purificarea acestor case, astfel încât întreaga gospodărie să întâmpine așa cum se cuvine noul an. Purificarea întru spirit este mult mai importantă pentru orice creștin decât curățenia fizică a locuințelor, chiar dacă și ultima este de dorit, însă din rațiuni care țin de civilizație și de sănătate, nu de domeniul spiritual.

3. Liant comunitar
Vizitele făcute de preoți acasă la credincioșii lor reprezintă un liant comunitar deosebit de important. În biserică, preotul este gazda care îi invită pe credincioși la Cina Domnului, la Sfânta Liturghie care repetă, prin transsubtanțierea pâinii și a vinului de pe Sfântul Altar în Trupul și Sângele Domnului. Cel puțin o dată pe an, însă, la Mersul cu Sfânta Cruce, rolurile se inversează, iar credincioșii devin gazdele preotului. Preotul are ocazia să vadă care sunt condițiile de trai ale credincioșilor, astfel încât cei în nevoie să poată beneficia de sprijin din partea comunității. De asemenea, prin intermediul discuțiilor purtate cu acest prilej, preotul are ocazia să asculte părerile oamenilor pe care îi păstorește, să afle care sunt aspirațiile și necazurile lor și să strângă legăturile cu membrii comunității. La rândul lor, laicii au ocazia să își cunoască preotul și în altă ipostază decât cea presupusă de prezența sa în interiorul Bisericii.

Related posts

Leave a Comment