Categorie: Special

În data de 30 mai, credincioşii catolici o sărbătoresc pe Sfânta Ioana d’Arc, o eroină simbol pentru Franţa şi un simbol al luptei pentru libertate. Există şi voci care spun că Ioana d’Arc ar fi fost de fapt schizofrenică, iar ceea ce a rămas în istorie drept vocile divine care ar fi îndemnat-o să elibereze Orleans-ul ar fi fost, de fapt, rezultatul unor probleme psihice. Dincolo de această controversă, Ioana d’Arc a rămas în istorie pentru faptul că a produs un moment de cotitură în războiul de 100 de ani, scrie RFI în Pagina de istorie.

Read More

Arderea scrierilor incomode pentru autorităţi, sau a celor care postulau idei contrare curentului opiniei publice dintr-o anumită perioadă, are o lungă istorie. Unul dintre cele mai celebre cazuri este arderea bibliotecii din Alexandria, însă exemplele pot continua. În 1936, în România era în plină desfăşurare un conflict între ziarele „Adevărul” şi „Dimineaţa”, cu orientări de stânga şi curentul promovat de ziarul „Universul”, cu înclinaţii şi simpatii germanofile. Aflaţi din Pagina de istorie a RFI cum s-a soldat acest conflict de idei.

Read More

În data de 25 mai 1990 se producea o cotitură politică importantă în istoria Basarabiei. La Chişinău era desemnat primul premier necomunist al Republicii Socialiste Sovietice Moldoveneşti. Este vorba de Mircea Druc, al cărui guvern a lansat un amplu proces de reforme, finalizat cu desprinderea Moldovei din URSS. Ulterior, cariera politică a lui Mircea Druc a intrat în declin, scrie RFI în Pagina de istorie.

Read More

În 24 mai 1943, în complexul concentraţionar Auschwitz-Birkenau era trimis un căpitan SS cu pregătire de medic şi de antropolog. Misiunea sa nu era aceea de a-i trata pe deţinuţii care trăiau şi sufereau în condiţii inumane, ci aceea de a-i supune pe aceştia unor experimente care stârnesc şi azi repulsie şi revoltă. Acest medic german a căpătat supranumele de ”îngerul morţii”. Numele sau era Josef Mengele, scrie RFI in Pagina de istorie.

Read More

În acest an se împlinesc 50 de ani de când pe poarta uzinelor Dacia a ieşit primul autoturism sub această marcă. Proiectul automobilului românesc de inspiraţie franceză a putut fi realizat datorită influenţei pe care generalul Charles de Gaulle o avea asupra lui Nicolae Ceauşescu. Acum, Dacia este unul dintre cele mai de succes produse româneşti şi a devenit una dintre maşinile cele mai apreciate la nivel european, scrie RFI în pagina de istorie.

Read More

Exact acum 70 de ani, în 22 mai 1948, Guvernul Petru Groza decidea să retragă cetăţenia română Regelui Mihai I al României, precum şi celorlalţi membri ai Familiei Regale. Motivul acestui gest era reprezentat de faptul că Regele exilat a spus adevărul despre şantajul la care a fost supus de comunişti, care l-au silit să semneze actul de abdicare, sub ameninţarea că vor ucide 1.000 de studenţi care fuseseră arestaţi în Bucureşti, scrie RFI în Pagina de istorie.

Read More

În zilele de 18, 20 şi 21 mai 2018, moaştele Sfântului Anton de Padova vor fi aduse din nou, după 14 ani, în Eparhia de Cluj-Gherla, în contextul Pelerinajului mai amplu în România, care se desfăşoară în perioada 7 mai – 13 iunie 2018 (vedeţi aici).

Read More

În 18 mai 1897, scriitorul irlandez Bram Stoker publica la Londra romanul Dracula. Lucrarea l-a transformat pe voievodul român Vlad Ţepeş într-o celebritate mondială, însă nu în calitate de personaj istoric real, ci în calitate de personaj literar, în ipostaza unui vampir însetat de sânge. În prezent, dincolo de literatură, Dracula a devenit unul dintre cele mai importante branduri turistice româneşti, scrie RFI în Pagina de istorie.

Read More

În 16 mai se împlinesc cinci ani de când monseniorul Vladimir Ghika a fost ridicat la cinstea altarelor. El a fost una dintre cele mai impresionante şi mai originale figuri din istoria românilor. Coborâtor direct din Regii Franţei şi din Principii Moldovei, Vladimir Ghika şi-a dedicat viaţa săracilor şi celor suferinzi din Africa, Asia, America de Sud, Australia sau Europa şi a sfârşit într-o temniţă comunistă, în care a murit pentru credinţă, scrie RFI în Pagina de istorie.

Read More

În 15 mai se împlinesc 150 de ani de la Pronunciamentul de la Blaj. Este vorba de una dintre cele mai importante acţiuni politice ale românilor ardeleni, care protestau împotriva suprimării autonomiei Transilvaniei şi încorporarea acesteia în Ungaria. Una dintre consecinţele Pronunciamentului a fost crearea Partidului Naţional al Românilor din Transilvania, prima formaţiune politică a românilor ardeleni, şi naşterea mişcării pasiviste, care avea să culmineze cu Memorandumul românilor ardeleni, scrie RFI în Pagina de istorie.

Read More