Burebista a fost regele triburilor geților și dacilor din jurul anilor 82/61 până în 45/44 î.e.n. El a unificat regatul dac, care a cuprins România și Moldova de astăzi, precum și regiunile dintre Dunăre, Tisa și Nistru. Dacii erau un popor trac, influențat de celții La Tene între secolele al IV-lea și al II-lea î.e.n., dar ulterior i-au expulzat. Până în secolul I î.e.n., dacii, întăriți de patria lor muntoasă, s-au format în zonă ca putere regională dominantă.
Zona situată aproximativ între Dunăre, Tisa și Nistru (care coincide aproximativ cu România actuală) a devenit casa unui grup variat de popoare tracice, inclusiv geții și dacii, cândva în jurul secolelor VII-VI î.e.n. Geții și dacii sunt popoare înrudite, dar distincte, care sunt uneori tratate ca un singur grup sub numele de geto-daci.
Geții și dacii aveau multe asemănări culturale și lingvistice, ambele popoare trăiau în bazinul inferior al Dunării. Geții au reușit să stabilească comerț regulat cu orașele grecești de-a lungul coastei Mării Negre. Dacii se aflau în bazinul carpato-dunărean de-a lungul graniței de sud a Munților Carpați. Această relativă izolare geografică le-a permis dacilor să supraviețuiască luptelor catastrofale cu geții și să prospere pentru a deveni tribul dominant până în secolul I î.e.n.
Înainte de stăpânirea lui Burebista, dacii au experimentat o succesiune de regi în perioada 450-60 î.e.n. Printre ei au fost: Dromichaetes, Oroles și Rubobostes în secolele al III-lea și al II-lea î.e.n. Din secolul al IV-lea până în secolul al II-lea î.e.n., celții La Tene din Dunăre, Alpini și Balcani au influențat cultura dacică.
Burebista a ridicat un sistem de fortificații pe teren înalt pentru securitatea regională
Cultura La Tene a fost găsită în regiunile centrale și de nord-vest ale Daciei. Dezvoltarea unei economii bazate pe cultura La Tene în secolele al III-lea și al II-lea a permis consolidarea puterii politice prin uniuni tribale. Asemenea uniuni regionale s-au găsit atât la dacii transilvăneni sub stăpânirea lui Rubobostes, cât și la geții moldoveni și munteni din Argedava.
Data exactă la care Burebista a a fost ales să domnească peste daci este dezbătută în rândul istoricilor. Profesorul de la Universitatea din Illinois Keith Hitchins a dat o dată de început pentru domnia lui Burebista din 82 î.e.n., în timp ce istoricul Matthew Bunson și autorii John Middleton și Michael Schmitz sugerează o dată de început în jurul anilor 61–60 î.e.n. Istoricul John Koch afirmă că Burebista a întemeiat un imperiu cândva în secolul I î.Hr. și că în jurul anului 61 î.e.n. Burebista i-a alungat pe celți și s-a mutat în Dunărea de mijloc.
Această alianță era probabil un stat slab centralizat, cu o organizare militară asemănătoare cu cea a regatelor elenistice. Gradul exact de centralizare este o chestiune dezbătută de arheologi, precum Kris Lockyear care a negat existența unui stat, spunând că dovezile arheologice arată o diversitate regională și doar câteva tendințe la nivel de regiune. Alții, precum istoricul Alexandru Diaconescu, contestă acest lucru și concluzionează că a existat o structură politică centralizată.
În Munții Orăștiei, Burebista a construit un sistem de fortificații de piatră pe teren înalt. Cele mai importante dintre aceste forturi de deal se află astăzi în satele Costești, Blidaru, Piatra Roșie și Bănița. Aceste cetăți, care copiau arhitectura militară greacă, împreună cu prezența lui Burebista și a forțelor sale armate, au servit la securizarea poporului dac în interior.
Cezar considera Dacia o amenințare pentru Roma
Începând cu anul 55 î.e.n., Burebista a anexat orașele grecești de pe coasta Mării Negre și a ocupat cetățile grecești de la Olbia până la Apollonia, precum și de la câmpia Dunării până în Balcani. Aceste orașe cucerite au fost: Olbia, Tyras, Histria, Tomis, Callatis, Odessos, Messembria, Apollonia și Dionysopolis. Dionysopolis s-a bucurat însă de bune relații cu Burebista.
O inscripție din anul 48 î.e.n. găsită în Dionysopolis și în onoarea lui Akornion din Dionysopolis îl descrie pe Akornion ca „primul și cel mai mare prieten” al lui Burebista. Akornion a fost trimis ca ambasador la Pompei pentru revendicarea titlului de „rege al regilor” pentru Burebista pentru a fi folosit în regatele elenistice din Balcani și Orientul Apropiat.
Dacia a ajuns sub domnia lui Burebista o putere formidabilă pe care Cezar a perceput-o ca o amenințare la adresa Romei. Dar Cezar nu a reușit să-și înceapă campania intenționată împotriva Daciei, deoarece a fost asasinat în 44 î.e.n. Burebista a avut aceeași soartă când a fost ucis într-o revoltă civilă în anul 45 sau în 44 î.e.n.
Burebista a fost ucis într-un complot de către aristocrație, care a văzut că un stat centralizat duce la o reducere a privilegiilor. După moartea lui Burebista, regatul dac s-a dizolvat, cu excepția enclavei din jurul Munților Orăștiei, în timp ce restul au devenit diferite regate mai mici. După moartea lui Burebista, regatul a fost împărțit în patru părți, pentru a fi condus de elita religioasă. Pe vremea lui Augustus Dacia s-a rupt în cinci părți.
Foto: Timbru românesc din 1980, intitulat „2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat și independent sub conducerea lui Burebista”.
CITEȘTE ȘI:
Cine au fost conspiratorii lui Cezar
Caracalla a fost unul dintre cei mai tiranici împărați romani
