Autor: Bianca Pădurean

Ziua Internaţională a Femeii are, şi ea, o istorie a ei, care a început în 1909. Însă nu în data de 8 martie, ci în 28 februarie, când, în Statele Unite ale Americii, a fost serbată pentru prima dată Ziua Naţională a Femeii, în onoarea grevei muncitoarelor din New York, care protestaseră, cu un an înainte, împotriva condiţiilor de muncă. Însă actuala Zi Internaţională a Femeii are şi o altă sorginte: cea sovietică. Aflaţi această istorie din Pagina de istorie a RFI.

În anii de dinaintea Primului Război Mondial, România îşi asumase poziţia unui arbitru neoficial al regiunii balcanice. Intervenţia armatei române în Cel de-al Doilea Război Balcanic a schimbat soarta confruntării militare dintre Bulgaria şi celelalte state beligerante. Românii au impus, în Conferinţa de Pace de la Bucureşti, redesenarea hărţii regiunii şi au obţinut drepturi suplimentare pentru românii sud-dunăreni, inclusiv pentru aromâni şi meglenoromâni. În acest context, România l-a impus pe nepotul Reginei Elisabeta a României drept principe domnitor al Albaniei, însă acest experiment a eşuat în contextul declanşării Primului Război Mondial, scrie RFI, în Pagina de istorie.

În data de 6 martie 1945, începea una dintre cele mai negre perioade din istoria României. Ca urmare a şantajului URSS, Regele Mihai I al României era nevoit să îl numească prim-ministru pe un personaj fără nici un fel de relevanţă politică. Era vorba de cel care devenise liderul unei formaţiuni de buzunar, Frontul Plugarilor. Personajul în cauză era Petru Groza, cel care a deschis calea comunizării României.

În data de 28 februarie 1945, ultimul prim-ministru legitim al României antecomuniste, generalul Nicolae Rădescu, îşi prezenta demisia. Nu era vorba de o decizie liberă, ci de rezultatul presiunii făcute de URSS. Demisia lui Nicolae Rădescu a însemnat şi începutul comunizării României. Aflaţi mai multe din Pagina de istorie, rubrică a RFI.

Cel mai tânăr descendent al Regelui Ferdinand I şi al Reginei Maria a României s-a născut duminica trecută la Belgrad. Este vorba de tânărul principe Ştefan al Serbiei, care a venit pe lume în Familia Regală a Serbiei. El este stră-strănepotul Reginei Maria a Iugoslaviei, născută Principesa Maria a României. Regina de origine română este una dintre cele mai îndrăgite personaje din istoria recentă a Serbiei. Iată povestea Principesei Maria a României, care a rămas în istorie cu numele ei de alint, Mignon sau Mărioara, spusă de Pagina de istorie a RFI.

De curând, a fost declanşat procesul de beatificare a egumenului Leon Manu, ultimul stareţ greco-catolic pe care l-a avut Mănăstirea Nicula, înainte de interzicerea acestui cult religios. Aflaţi povestea lui Leon Manu, dar şi despre procesul deschis la Cluj, din Pagina de istorie.