Tot mai mulți producători români de alimente se orientează spre piețele externe. Alimentele românești au o calitate excelentă, la prețuri decente. Însă tendința de a stimula exporturile este abia la început. Deocamdată, România importă alimente de valoare mai mare decât cele exportate.
În ultimii 30 de ani, România a devenit un importator net de alimente. Un calcul simplu, bazat de datele furnizate de Institutul Național de Statistică, arată că fiecare român importă anual alimente de aproximativ 600 de euro. Importurile de alimente reprezintă 10 la sută din totalul importurilor realizate de România, deși acum un deceniu și jumătate, alimentele reprezentau doar 4 la sută din totalul importurilor. Deficitul comercial din domeniul alimentar a crescut, însă specialiștii spun că cifrele ascund o realitate mult mai complexă. România produce mai multe alimente decât în perioada comunistă, însă valoarea exporturilor este mai mică decât valoarea importurilor. Și aceasta pentru că românii au investit în producție fără să investească în stocare și în procesare. Altfel spus, în general, românii exportă materii prime ieftine și importă alimente procesate scumpe. Însă acest lucru a început să se schimbe, cu ajutorul banilor europeni. Tot mai mulți antreprenori au început să investească în unități de procesare. Așa ar fi cazul omului de afaceri Marius Bîcu, ce deține o fabrică de lactate ce exportă 70 la sută din producție.
Un alt om de afaceri, Victor Mateș, exportă în fiecare an cantități însemnate de miere de albine în Japonia. Acolo, mierea este folosită pentru producția de cosmetice de lux.
De asemenea, în județul Cluj, un investitor belgian a creat cea mai mare fabrică din Europa de patiserie congelată. Valoarea produselor exportate este mult mai mare decât valoarea cerealelor încorporate. De asemenea, antreprenorii români au început să exporte și produse bio, dar și vinuri, băuturi spirtoase sau mezeluri. Specialiștii în domeniul alimentar spun că exporturile ar putea crește mai rapid, dacă producătorii români s-ar asocia în cooperative sau clustere, capabile să facă față concurenței de pe piețele internaționale.
[…] Alimentele tradiționale se bucură de o trecere tot mai mare – ClujToday […]
[…] Alimentele tradiționale se bucură de o trecere tot mai mare […]