Adormirea Maicii Domnului la mănăstirea Nicula


Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, celebrată în ziua de 15 august, a adunat şi în acest an mii de credincioşi ortodocşi şi greco-catolici. În acest an, noul Mitropolit ortodox al Clujului, IPS Andrei Andreicuţ a oficiat pentru prima dată, în prezenţa mulţimii adunate în jurul vechii biserici de zid, slujba sărbătorii la mănăstirea de la Nicula, cu ocazia hramului sfântului lăcaş. Pentru credincioşii din Eparhia greco-catolică de Cluj-Gherla şi nu numai, această dată a sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, este prilejul pentru pelerinajul tradiţional la mănăstirea de la Nicula, ridicată prin grija veneraţilor episcopi români uniţi cu Roma, greco-catolici între anii 1875-1879, locul unde a fost aşezată în urmă cu aproximativ trei secole, celebra icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pictată de preotul Luca din Iclod, care a lăcrimat în anul 1694 în biserica parohială din satul Nicula.

Rămânând fidelă acestei tradiţii de veacuri, Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla a propus credincioşilor ca, în zilele de 14-15 august, să pornească pe urmele Preacuratei Fecioare Maria, într-un pelerinaj la Nicula. Pe parcursul celor două zile ale manifestărilor, pe dealurile din jurul satului din apropiere de oraşul Gherla, au răsunat imnurile şi pricesnele dedicate Maicii Domnului de la Nicula, printre care şi binecunoscutul “O Măicuţă Sfântă”, compus în anul 1947, la mănăstirea de la Bixad, de călugărul bazilian Pr. Gavril Sălăgeanu şi devenit, de-a lungul timpului, mai ales în perioada interzicerii cultului greco-catolic de către autorităţile comuniste, imnul Bisericii Române Unite. Versurile lui au adus în sufletele credincioşilor greco-catolici multă mângâiere, mai ales în perioada de rezistenţă în clandestinitate când, cu credinţă, se rugau: “Nu lăsa Măicuţă / Să pierim pe cale, / Căci noi suntem fiii / Lacrimilor tale…”Biserica Greco-Catolică de astăzi, cu nădejdea în suflet, după cum se arată în comunicatul de presă emis de Eparhia de Cluj-Gehrla cu ocazia pelerinajului la Nicula la sărbătorea Adormirii Maicii Domnului, speră că prin recenta redeschidere a dialogului cu Biserica Ortodoxă, va veni şi apropiatul moment în care şi pelerinii din Biserica Română Unită cu Roma vor putea, din nou, să participe la celebrări greco-catolice în vechea biserică lor a mănăstirii Nicula. Însă şi în acest an locul de pelerinaj pentru greco-catolici rămâne, ca şi în ultimii 20 de ani, rămâne doar biserica parohială din sat, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”.

La fel ca în anii precedenţi, în ajunul sărbătorii, duminică, 14 august, a avut loc un moment de rugăciune în capela greco-catolică din Gherla, după care, procesiunea formată din preoţi, călugări şi călugăriţi, alături de credincioşi, avându-l în frumte pe PS Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla a străbătut, pe jos, respectând tradiţia înaintaţilor săi, drumul de la fosta reşedinţă episcopală din Gherla, până la biserica parohială „Adormirii Maicii Domnului” din satul Nicula. Acolo, primit de săteni şi Pr. paroh Patriciu Sălăjan, episcpoul Florentin a celebrat slujba Vecerniei cu un cuvânt de învăţătură rostit pelerinilor adunaţi în lăcaşul şi curtea bisericii greco-catolice din Nicula. Din relatarea Pr. Patriciu Sălăjan, „programul religios a continuat, în biserică, cu rugăciuni şi cântece mariane, pe tot cuprinsul nopţi”. Duminică seara, s-a ţinut şi slujba Paraclisului Maicii Domnului, rugăciune mariană din timpul postului Sfintei Marii (1 – 15 august) prin care se cere mijlocirea Maicii Sfinte şi “care se cântă la toată amărăciunea şi asupreala sufletului”. Luni, 15 august, ziua marelui praznic au fost spuse rugăciunile Sfântului Rozariu, după care a fost oficiată slujba de sfinţire a apei, cu binecuvântarea obiectelor de cult, după care s-a trecut la sluba utreniei sărbătorii. Încununarea zilei de sărbătoare a Adormirii şi trecerii la ceruri a Preasfintei Fecioare Maria, a fost marcată de Sfânta Liturghie Arhierească, celebrată de PS Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, împreună cu zeci de preoţi de pe întreg cupruinsul eparhiei. Nicula a rămas pentru mulţi credincioşi, aşa cum a fost vreme de veacuri, locul unde cei mulţi merg cu intenţia de a-şi ispăşi păcatele, de a obţine iertarea de la Dumnezeu şi eliberarea sufletului de sub povara lor, prin mijlocirea Sfintei Fecioare Maria, prin mărurisire la preot şi cuminecarea din timplul slujbei sărbătorii.

Pelerinaj trecut în scriptele Vaticanului

Recomandările Bisericii date pelerinilor care merg la Nicula, pentru a primi iertare ade păcate, vine încă din anul 1767, cand Papa Romei, Clemente al XIII-lea, a emis un decret prin care acorda indulgenţă celor care fac pelerinajul la acest loc binecuvântat. Pe 19 octombrie 1928, Papa Pius al XI-lea a emis un Document pontifical prin care se acordă indulgenţă plenară tuturor acelora care „cu adevărată părere de rău pentru păcatele lor, mărturisindu-se şi cuminecându-se, vor cerceta cu evlavie Biserica Sfintei Mănăstiri de la Nicula, din Dieceza românească a Gherlei…”.

Soarta icoanei şi a mănăstirii căzute sub comunişti

După interzicerea Bisericii Greco-Catolice de către autorităţile comuniste, în anul 1948, călugării greco-catolici din Ordinul Sf. Vasile cel Mare (bazilieni) de la mănăstirea Nicula au fost arestaţi. Superiorul lor, stareţul Leon Man, a fost încarcerat de Securitate la închiosarea din Gherla, unde a şi murit. Astăzi, mormântul lui nu este cunoscut, însă lumea zice că ar fi îngropat în vechiul cimitir al săracilor de la marginea Gherlei. La aflarea veştii că vin comuniştii să ia biserica din deal, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Nicula a fost bine ascunsă de îngrijitorul de atunci a mănăstirii. Între timp, statul român interzicând Biserica Greco-Catolică, arestându episcopii, preoţii, călugării şi mulţi credincioşi devotaţi cauzei, a dat Bisericii Ortodoxe Române vechea mănăstire unită de la Nicula, aşa cum a făcut cu toate lăcaşurile de cult şi patrimoniul greco-catolic. Aflat pe patul de moarte, bătrânul îngrijitor de la vechea mănăstire greco-catolică de la Nicula a mărturisit, streţului ortodox din localitate care a venit să-i dea dezlegarea de pe urmă, unde era ascunsă de fapt celebra icoană. Aceasta a fost zidită în pereţii casei bătrânului. Preotul ortodox, aflând astfel marea taină, a luat deconspirat ascunzătoarea, după care Securitatea a luat-o în primire. Ulterior, icoana a fost predată muzeului din Cluj. La insistenţele arhiepiscopului ortodox de atunci, Teofil Herineanu (fost preot greco-catolic) icoana a fost aşezată în capela Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj. În anii imediat căderii comunismului, icoana Maicii Domnului de la Nicula, a fost trimisă la restaurare, mai precis laboratorului Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. Însă, din păcate, pictura originală fost distrusă din neglijenţa restauratorului. Astfel, icoana a fost repictată atunci, imaginea rezultată fiind cu totul diferită faţă de cea originală. În final, după o serie de procesiuni religioase la Catedrala ortodoxă din Cluj, icoana repictată a fost trimisă la mănăstirea Nicula, unde a fost aşezată în vechiul ei loc din iconostasul din lemn de tei, al bisericii de zid ridicată la sfârşitul secolului al XIX-lea de Episcopia greco-catolică de la Gherla, lăcaş de cult aflat astăzi într-un proces civil de revendicare înaintat de greco-catolici.

Related posts

Leave a Comment