Profilul multicultural al Clujului s-a schimbat în ultimele trei decenii și jumătate. Pe lângă membrii comunităților tradiționale din Transilvania, adică români, maghiari, germani, romi, evrei sau armeni, la Cluj-Napoca s-au stabilit și foarte mulți expați. În total, există peste 16.000 de străini stabiliți la Cluj, cărora li se adaugă peste 2.000 de refugiați ucraineni. Britanicii sunt o comunitate aparte. La 10 ani după Brexit, numărul lor a crescut la câteva sute, iar mulți dintre ei își doresc cetățenia română pentru a obține un pașaport european.
Cei mai mulți dintre britanicii stabiliți la Cluj sunt oameni de afaceri, profesori, dar și voluntari ori studenți. Unii dintre ei au obținut cetățenia română și au ieșit din statisticile referitoare la străini. Interesul expaților britanici pentru cetățenia română a crescut după Brexit, spune consulul onorific al Marii Britanii la Cluj, Shajjad Rizvi.
Alți britanici nu și-au luat rezidența română, dar fac naveta între Londra și Cluj. Așa ar fi profesorul Paul Bloomfield de la Universitatea Oxford Brookes, care scrie o carte despre gastronomia din Transilvania.
La Cluj-Napoca, există două licee britanice, care oferă programa de tip Cambridge. Există și patru universități care oferă studii în limba engleză: Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară.
1. Noul statut juridic: De la simplul pașaport la permisul de ședere pe termen lung
Înainte de 31 ianuarie 2020, data oficială a Brexitului, stabilirea unui cetățean britanic în România era o formalitate birocratică minimă, guvernată de dreptul de liberă circulație în UE. Schimbarea statutului Marii Britanii în „țară terță” a forțat comunitatea locală de expați să treacă printr-un amplu proces de reglementare.
Guvernul României a implementat un mecanism dedicat în baza Acordului de retragere, cu permise de ședere speciale (sub forma faimoaselor carduri care atestă noul statut de rezident în baza Articolului 50). Pentru mulți britanici, această tranziție a reprezentat un test de atașament față de România. Cei care dețineau deja proprietăți sau afaceri aici au ales în mod covârșitor să rămână, solicitând rezidența permanentă sau chiar cetățenia română.
Radiografia comunității expaților britanici în România după Brexit:
| Profilul expatului | Destinații favorite | Motivația principală | Provocarea majoră |
| Antreprenori și IT-iști | București, Cluj-Napoca, Timișoara | Impozit avantajos, viteză internet, hub-uri tech | Birocrația fiscală inițială |
| Pensionari și nomazi digitali | Sate din Transilvania (Sibiu, Brașov), Maramureș | Costul vieții, natura, calmul rural, tradițiile | Bariera lingvistică în zonele rurale |
| Profesori și cercetători | Marile centre universitare | Școli internaționale, comunitate culturală vibrantă | Adaptarea la sistemul administrativ |
2. Visul transilvănean: De ce atrage satul românesc?
Un fenomen fascinant înregistrat în ultimii ani este migrația britanicilor către satele românești. Influențați în mod cert și de exemplul Regelui Charles al III-lea, un promotor declarat al Transilvaniei și al conservării patrimoniului din sate precum Viscri, mulți britanici au cumpărat și restaurat case vechi, săsești sau țărănești.
Pentru acești oameni, satele din România oferă ceva ce în Marea Britanie a devenit un lux prohibitiv: terenuri vaste, o agricultură de subzistență curată, peisaje sălbatice și o comunitate caldă, în care vecinii încă se ajută între ei.
3. Avantajul economic și stilul de viață
Din punct de vedere economic, România a devenit extrem de atractivă pentru tinerii profesioniști britanici care pot lucra de la distanță (remote). Cu o infrastructură de internet situată constant în topul mondial și un cost al vieții substanțial mai mic decât în Londra sau Manchester, puterea de cumpărare a lirei sterline sau a veniturilor din holdinguri internaționale se multiplică semnificativ în România.
Mai mult, taxele pe venit, facilitățile pentru microîntreprinderi și impozitele pe dividende din România au convins mulți consultanți și freelanceri britanici să își mute rezidența fiscală aici, transformând orașele mari în adevărate spații cosmopolite.
4. Integrarea și contribuția la comunitatea locală
Britanicii stabiliți în România nu sunt doar simpli spectatori. Mulți dintre ei s-au implicat activ în proiecte de voluntariat, asociații pentru protecția animalelor sau ONG-uri care promovează turismul sustenabil și ecologia. Prin organizarea de evenimente culturale, pub-uri în stil britanic deschise în marile orașe sau pensiuni agroturistice în zonele montane, ei aduc o bucățică din cultura britanică, realizând un schimb cultural organic cu localnicii.
La câțiva ani de la oficializarea Brexitului, dinamica migrației arată că România a încetat să mai fie doar o țară de emigrare și a devenit o destinație dorită. Pentru cetățenii britanici care au refuzat să își vadă orizonturile limitate de granițele insulare, România s-a dovedit a fi un refugiu ideal. Ei demonstrează că, dincolo de deciziile politice de la Londra sau Bruxelles, legăturile interumane, frumusețea locurilor și oportunitățile economice reale de pe pământ românesc pot transforma orice străin într-un localnic mândru de noua sa casă.
