Inspectoratul Teritorial de Muncă din Cluj a descoperit cazuri uluitoare de muncă la negru în cazul șoferilor de pe platforele de ride-sharing. Aceste cazuri erau ascunse într-o manieră sofisticată, cu firme suveică înregistrate în toate colțurile țării.
Peste 900 de persoane care lucrau la negru au fost descoperite de angajații Inspectoratului Teritorial de Muncă din Cluj, care au verificat firmele care practică transportul de persoane în regim ride-sharing. În total, inspectorii de muncă au verificat mai mult de 1.500 de firme, care aveau, cumulat, 3752 de angajați, spune șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă din Cluj, Daniel Păcurariu.
Inspectorul-șef Daniel Păcurariu spune că doar o mică parte a amenzilor a fost contestată. Cea mai mare amendă dată pentru munca la negru a fost de 200.000 de lei. De asemenea, inspectorii de muncă au dispus ca firmele amendate să încheie contracte individuale de muncă cu șoferii care lucrau la negru și să plătească acestora taxele și impozitele prevăzute de legislația românească în vigoare.
Județul Cluj, considerat motorul economic al Transilvaniei și un hub tehnologic de referință, a traversat în ultimii 10 ani o transformare structurală profundă. Această evoluție nu a vizat doar creșterea salariilor, ci și o schimbare radicală în ceea ce privește munca nedeclarată. De la o practică endemică în sectoarele tradiționale, munca la negru a migrat spre forme mult mai subtile, care a forțat autoritățile să își recalibreze strategiile de control.
În perioada 2016–2026, lupta împotriva muncii nedeclarate în județul Cluj a reflectat maturizarea unei piețe a forței de muncă aflate sub o presiune dublă: deficitul acut de personal și nevoia de aliniere la standardele europene de transparență. Dacă în urmă cu un deceniu inspectorii de muncă găseau sute de oameni fără niciun document legal pe șantiere, astăzi marea provocare o reprezintă „munca la gri” și telemunca nedeclarată.
1. Deceniul construcțiilor și „curățenia” pe șantiere
Între 2016 și 2019, boom-ul imobiliar din Cluj-Napoca și zonele limitrofe (Florești, Apahida, Baciu) a transformat construcțiile în sectorul cu cel mai ridicat risc de muncă la negru. Controalele Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Cluj din acea perioadă scoteau la iveală cifre îngrijorătoare, dar și o rezistență a angajatorilor la legalizare.
Introducerea facilităților fiscale pentru construcții în 2019 a reprezentat un punct de cotitură. Prin reducerea poverii fiscale pe salariu, mulți angajatori au ales să încheie contracte individuale de muncă, pentru că și-au dat seama că riscul unei amenzi de 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată fără forme legale depășea beneficiul evaziunii.
2. Migrarea spre „munca la gri”: noul paravan al ilegalității
Pe măsură ce controalele au devenit mai riguroase, fenomenul muncii la negru pur (lipsa totală a actelor) a scăzut și a lăsat loc muncii „la gri”. Aceasta presupune declararea în acte a salariului minim sau a unui timp de lucru parțial (2 sau 4 ore), în timp ce restul sumei este achitat în numerar, iar angajatul prestează activitate normă întreagă.
Sectoarele cele mai afectate în prezent (2026):
-
Horeca: Restaurantele și cafenelele rămân sub lupă, în special în perioadele de vârf (festivaluri precum UNTOLD sau Electric Castle).
-
Serviciile de livrare și transport: „Gheșeftul” cu timpul de muncă este frecvent în rândul micilor subcontractori.
-
Serviciile de înfrumusețare și curățenie: Zone unde plata „la mână” este încă percepută ca o normă socială.
3. Impactul digitalizării și ReviSal-ul în timp real
Evoluția sistemelor informatice ale Inspecției Muncii a jucat un rol crucial. În ultimul deceniu, accesul instantaneu la baza de date ReviSal (Registrul General de Evidență a Salariaților) a permis inspectorilor clujeni să verifice legalitatea angajării în secunda în care au pășit într-o unitate de producție sau pe un șantier.
| Perioada | Focusul controalelor ITM Cluj | Rezultat principal |
| 2016 – 2019 | Șantiere și depozite mari. | Creșterea numărului de contracte noi în construcții. |
| 2020 – 2022 | Munca de acasă și securitatea muncii în pandemie. | Formalizarea telemuncii în sectorul IT. |
| 2023 – 2026 | Analiza de risc și inteligența datelor. | Identificarea disparităților între veniturile declarate și cifra de afaceri. |
4. Deficitul de forță de muncă – aliatul neașteptat al legalității
În ultimii ani, piața muncii din Cluj a devenit o „piață a angajatului”. Din cauza crizei de personal, muncitorii calificați au început să pună preț pe siguranța socială: pensie, asigurări de sănătate și acces la credite bancare.
5. Provocările viitorului: munca prin platforme și AI
În 2026, autoritățile clujene se confruntă cu forme hibride de muncă nedeclarată. Lucrătorii de pe platformele de livrări sau cei care prestează micro-taskuri online se află adesea într-o zonă gri a legislației muncii. Inovarea legislativă de la nivelul UE, transpusă și în plan local, încearcă să reglementeze statutul acestor „independenți” care, în realitate, depind de un singur angajator digital.
Via Cluj TV: Napoca Imobilare, Agenția Anului 2025 în Cluj-Napoca
