Universitățile, băncile și organizațiile neguvernamentale se implică la Cluj în diferite programe de educație financiară. Printre grupurile vizate se numără elevii și studenții, dar și persoane din grupuri vulnerabile, inclusiv victime ale violenței sau foști deținuți.
Universitatea Babeș-Bolyai derulează în prezent un program de educație financiară, organizat cu ajutorul specialiștilor de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor. Este vorba de un program care presupune trei ateliere interactive, cu o durată de 90 de minute fiecare. Primul a avut loc în 10 martie, cel de-al doilea în 17 martie, iar cel de-al treilea a fost programat în 31 martie.
BCR a lansat un program de educație financiară numit Școala de Bani. Specialiștii în domeniul bancar vorbesc despre relația emoțională cu banii, despre conversațiile despre bani cu adolescenții sau despre relația cu banii în cuplu. Există și un concurs de desene, numit Școala Banilor Bine Crescuți, destinat copiilor din întreaga țară.
O altă bancă, UniCredit, a lansat programe de educație cu imapct social, care vizează grupuri precum elevii sau studenții, migranții, persoane cu dizabilități sau victime ale violenței sau consumului de droguri.
Există și organizații neguvernamentale care se implică în educația financiară a copiilor din mediul rural, a celor din comunitățile de romi sau a elevilor din liceele tehnologice. În total, în acest tip de programe de educație financiară sunt incluși mii de elevi și de studenți.
Exemplul Clujului nu este unul izolat. La nivel național, există mai multe astfel de programe de educație financiară.
Într-o economie globală tot mai volatilă, marcată de inflație și incertitudini geopolitice, românii încep să înțeleagă că „a economisi” nu mai este suficient. Educația financiară a încetat să fie un jargon de nișă pentru economiști și a devenit o abilitate de supraviețuire urbană. Conform datelor de la începutul anului 2026, numărul românilor care dețin un cont de investiții a crescut cu peste 25% față de perioada post-pandemică, semn că programele de profil încep să dea roade.
În prezent, aceste programe se concentrează pe trei piloni esențiali:
-
Regula 50/30/20: Un concept simplificat de bugetare (50% nevoi, 30% dorințe, 20% economii/investiții) care a devenit viral în rândul tinerilor din Generația Z.
-
Fondul de urgență: Lecția principală învățată în perioadele de criză – importanța de a avea lichidități pentru cel puțin 3-6 luni de cheltuieli.
-
Dobânda compusă: Supranumită „a opta minune a lumii”, aceasta este explicată prin platforme interactive pentru a încuraja investițiile pe termen lung.
Introducerea obligatorie în curricula școlară
O victorie majoră a ultimilor ani a fost consolidarea disciplinei de Educație Financiară în școli. Dacă în urmă cu un deceniu era o materie exotică, astăzi este integrată în trunchiul comun sau ca opțional popular. Profesorii nu mai predau doar definiții teoretice, ci utilizează simulatoare de bursă și aplicații de fintech pentru a le arăta elevilor cum circulă banii în mod real.
Rolul „finfluencerilor” și al podcast-urilor
Articolul nu ar fi complet fără a menționa rolul mediului online. România asistă la o explozie de creatori de conținut specializați pe finanțe personale. Podcast-urile de business au migrat din zona de nișă spre prime-time, care democratizează accesul la informații care, în trecut, erau disponibile doar celor cu studii economice. Totuși, experții avertizează asupra „capcanelor de îmbogățire rapidă” (criptomonede dubioase sau scheme piramidale) și subliniază că educația financiară înseamnă, în primul rând, gândire critică.
Noi riscuri de securitate cibernetică generate de Inteligența Artificială
