Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla va marca încheierea Anului Național „Cardinal Iuliu Hossu” prin celebrarea unei sfinte liturghii arhierești de mulțumire, vineri, 30 ianuarie 2025, de la ora 18.00, în Catedrala „Martirilor și Mărturisitorilor secolului al XX-lea” din Cluj-Napoca.
Sfânta liturghie va fi celebrată de Preafericirea Sa Claudiu Lucian Pop, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, și administrator apostolic al Eparhiei de Cluj-Gherla, ca act de recunoștință pentru harurile primite de Biserică și de comunitatea eparhială pe parcursul anului 2025 – un an marcat de numeroase evenimente, inițiative și momente de reflecție spirituală. Răspunsurile liturgice vor fi oferite de Corul Adoremus – al Catedralei „Martirilor și Mărturisitorilor secolului al XX-lea” , dirijat de prof. Ana-Maria Mureșan. După sfânta liturghie, programul serii va continua cu o retrospectivă a Anului „Cardinal Iuliu Hossu”. În mod simbolic și concret, colecta acestei celebrări va fi destinată fondului de burse „Fericitul Cardinal Iuliu Hossu”, în sprijinul formării tinerilor și al continuării moștenirii spirituale a celui care, chiar din temniță, se ruga nu pentru sine, ci „pentru pacea întregului pământ”.
Tot în contextul încheierii, la nivelul Eparhiei de Cluj-Gherla, a Anului „Cardinal Iuliu Hossu”, Filmikon3, festivalul internațional al filmelor premiate de juriile ecumenice propune, luni, 19 ianuarie, de la ora 17.30, la Cinema Victoria, Cluj-Napoca, un moment cu încărcătură specială: proiecția documentarului In memoriam Iuliu Hossu – înregistrări secrete din domiciliul forțat de la Mănăstirea Căldărușani.
Anul 2025 a adus împreună Anul Jubiliar al Speranței din Biserica Catolică și Anul național dedicat Fericitului Cardinal Iuliu Hossu și a fost marcat, în Eparhia de Cluj-Gherla și dincolo de granițele ei, de celebrări liturgice și comemorative, pelerinaje locale, naționale și internaționale, simpozioane academice și conferințe, proiecte educaționale pentru elevi și tineri, expoziții tematice și itinerante, producții editoriale și audio-vizuale, evenimente culturale și artistice, precum și de inițiative de cooperare și comuniune internațională, toate acestea punând în lumină mărturia de credință, curaj și fidelitate a Fericitului Cardinal Iuliu Hossu.
Anul „Cardinal Iuliu Hossu” – declarat la nivel național prin Legea nr. 290/24 octombrie 2023 -, a debutat în Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla la 30 ianuarie 2025, prin celebrarea solemnă a sfintei liturghii arhierești în Catedrala „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca, la aniversarea a 140 de ani de la nașterea lui Iuliu Hossu, moment care a plasat figura Fericitului Cardinal Iuliu Hossu în centrul vieții eparhiale pe parcursul anului 2025.
Glasul de la 1918: „Dreptatea voastră e dreptatea lui Dumnezeu”
La doar 33 de ani, tânărul episcop greco-catolic de Gherla Iuliu Hossu intra în istorie nu prin forță, ci prin cuvânt. Devenea vestitorul Marii Uniri pentru mulțimile adunate la Alba Iulia. El considera că actul de la 1 Decembrie 1948 este înfăptuirea dreptății divine.
Un „Drept între Popoare” (încă) neoficial: Salvarea evreilor din Cluj
Puțin cunoscută publicului larg, dar esențială pentru portretul său moral, este activitatea lui Iuliu Hossu din perioada 1940-1944, când Clujul se afla sub administrație horthystă. În acei ani de teroare, episcopul a transformat reședința episcopală și mănăstirile din subordine în scuturi umane.
Iuliu Hossu a fost una dintre puținele voci publice care au protestat vehement împotriva ghetoizării și deportării evreilor. Martori ai vremii și cercetători ai arhivelor subliniază câteva acțiuni critice:
-
Intervenții diplomatice: A pledat pe lângă autoritățile maghiare de la acea vreme pentru oprirea deportărilor către Auschwitz.
-
Certificate de botez salvatoare: A încurajat eliberarea de documente care să ateste apartenența la cultul greco-catolic pentru sute de evrei, oferindu-le astfel o șansă de a scăpa de raziile poliției.
-
Adăpostirea refugiaților: A oferit refugiu multor familii de evrei în incinta instituțiilor bisericești, riscându-și propria viață și libertate.
Relația sa de profundă prietenie cu Rabinul Șef al Clujului, Moshe Carmilly-Weinberger, a fost crucială. Rabinul a mărturisit ulterior că Iuliu Hossu a fost un „frate de suferință” care a înțeles că datoria unui lider spiritual este de a apăra viața, indiferent de confesiune.
Calvarul și refuzul compromisului
După 1948, odată cu instalarea regimului comunist, viața sa a devenit un drum al Crucii. Arestat în noaptea de 28 spre 29 octombrie 1948, a refuzat categoric orice compromis cu noul regim. Răspunsul său la oferta de a deveni Mitropolit ortodox în schimbul trădării credinței sale a rămas celebru: „Credința noastră este viața noastră!”.
Moștenirea: „Lupta mea s-a sfârșit, a voastră continuă”
Iuliu Hossu s-a stins în 1970 și a lăsat în urmă testamentul unui om care nu s-a temut nici de horthysti, nici de comuniști. Beatificarea sa din 2019 a recunoscut oficial ceea ce clujenii știau deja de decenii: că episcopul lor a fost un sfânt al rezistenței și un campion al drepturilor omului.
Cronologia unei vieți în slujba umanității: | Perioadă | Eveniment Cheie | | :– | :– | | 1 Decembrie 1918 | Citește Declarația de la Alba Iulia | | 1940 – 1944 | Protejează și salvează familii de evrei în Clujul ocupat | | 1948 – 1970 | Detenție și domiciliu forțat sub comuniști | | 28 Aprilie 1969 | Numit primul Cardinal român (în secret, la Roma) | | 2 Iunie 2019 | Beatificat de Papa Francisc pe Câmpia Libertății din Blaj |
SportinCluj: CFR Cluj a pus în vânzare biletele pentru meciul cu Oțelul Galați
