Carta ONU este tratatul de bază al Națiunilor Unite, care îi stabilește scopurile, structura și cele șase organe principale. ONU mandatează menținerea păcii și securității, respectarea dreptului internațional, îmbunătățirea standardelor de viață, abordarea problemelor globale și promovarea drepturilor omului. Regulile sale sunt obligatorii pentru toți membrii și au prioritate față de alte tratate.
Principiile ONU au fost dezvoltate prin intermediul conferințelor aliate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Declarația din 1941 de la Palatul St. James a stabilit o viziune pentru o lume postbelică, urmată de Carta Atlanticului, subliniind autodeterminarea, cooperarea economică și dezarmarea. În 1942, Declarația Națiunilor Unite, semnată de 30 de națiuni, a oficializat alianța anti-Axă și a pus bazele Cartei ONU.
Declarația celor Patru Națiuni din 1943 a cerut o nouă organizație internațională pentru menținerea păcii. Conferința Dumbarton Oaks din 1944, condusă de cele patru națiuni mari (Franța, Marea Britanie, Italia, SUA), a subliniat structura ONU, inclusiv Consiliul de Securitate și Adunarea Generală. Conferința de la Yalta din 1945 a rezolvat problemele de vot, ducând la Conferința de la San Francisco și la elaborarea Cartei ONU.
Conferința de la San Francisco a început la 25 aprilie 1945 pentru elaborarea Cartei ONU, la care au participat 50 de națiuni. Au fost prezenți peste 3.500 de delegați, consilieri și organizatori, cu peste 400 de întâlniri. După revizuiri ample, Carta a fost aprobată în unanimitate la data de 25 iunie și semnată a doua zi. Senatul SUA a ratificat-o la 28 iulie, iar ONU a luat ființă oficial la 24 octombrie 1945.
Preambulul Cartei Națiunilor Unite exprimă angajamentul membrilor săi pentru prevenirea războiului, susținerea drepturilor omului, promovarea justiției și a progresulului social. Organizația pune accent pe unitate, pace și cooperarea internațională pentru a atinge aceste obiective, servind drept principiu călăuzitor pentru prevederile Cartei.
ONU are ca scop menținerea securității globale
Organizația Națiunilor Unite își propune să mențină pacea și securitatea globală, să promoveze relațiile de prietenie între națiuni, să promoveze cooperarea internațională în chestiuni economice, sociale și umanitare și să servească drept platformă pentru armonizarea eforturilor internaționale.
Principiile sale includ egalitatea suverană a membrilor, soluționarea pașnică a disputelor, neutilizarea forței, cooperarea cu ONU și neimplicarea în afacerile interne, cu excepția cazului în care este necesar pentru menținerea păcii și securității internaționale.
Consiliul de Securitate are responsabilitatea principală pentru menținerea păcii și securității internaționale în numele membrilor ONU. Acesta funcționează conform principiilor ONU și raportează Adunării Generale, iar membrii trebuie să accepte și să pună în aplicare deciziile sale. Consiliul formulează, de asemenea, planuri pentru reglementarea armelor. Fiecare membru are un vot, majoritatea deciziilor necesitând nouă voturi, inclusiv aprobarea tuturor membrilor permanenți, cu excepția anumitor dispute.
Secretariatul sprijină operațiunile ONU prin pregătirea de rapoarte, cercetări și recomandări de politici, facilitarea întâlnirilor, furnizarea de servicii de traducere și documentare, efectuarea de studii și publicarea datelor, organizează conferințe, oferă asistență tehnică țărilor în curs de dezvoltare și desfășoară misiuni autorizate de Adunarea Generală sau Consiliul de Securitate.
Adunarea Generală a recunoscut oficial data de 24 octombrie ca Ziua Națiunilor Unite în 1947 și a declarat-o sărbătoare internațională oficială în 1971, cu 193 de țări participante.
Foto: Poster din al Doilea Război Mondial.
CITEȘTE ȘI:
Legile “Jim Crow” urmăreau segregarea rasială în SUA
Foametea care a afectat Olanda după al doilea război mondial
