Preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania vrea să se întâlnească personal cu Traian Băsescu pentru a-i face propunerea, adăugând că evenimentele petrecute în 1990 la Cluj au fost „un scenariu mascat de restaurare a comunismului”.Preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), europarlamentarul Tokes Laszlo, a declarat sâmbătă, la comemorarea evenimentelor din martie 1990 de la Târgu Mureş, că acel conflict între români şi maghiari a fost, de fapt, un scenariu de „mascare a restaurării comuniste”.
„De fapt, a fost un scenariu mascat în felul unui conflict interetnic, dar asta era pur şi simplu mascare a restaurării comuniste şi de aceea, în primul rând, aparţine postcomunismului şi nu atât fenomenului ostilităţilor interetnice. Dar, de sine înţeles, avea şi un caracter interetnic, deoarece antimaghiarismul aparţinea politicii omogenizării ţării, a Ardealului, reprezentat de politica lui Ceauşescu. E o zicală în ungureşte, că două muşte au omorât dintr-o singură lovitură. În aşa fel, trebuie revizuită toată povestea lui ‘martie negru’, deoarece lumea cunoaşte evenimentele tragice ca unele cu caracter pur interetnic, în care se face o simetrie falsă, că ungurii s-ar fi bătut cu românii”, a declarat Tokes.
Acesta a adăugat, sâmbătă, la Târgu Mureş, în cadrul conferinţei „Trecut comun, viitor comun – Acasă, în Europa” că „ungurii nu s-ar fi bătut cu românii dacă nu ar fi fost regizată această agresiune din partea celor care se ascund în spatele evenimentelor”. El i-a şi nominalizat pe cei care susţine că s-ar afla în spatele scenariului.
„Noi spunem că sunt foştii securişti, foştii nomenclaturişti. Asta trebuie dovedit şi de aceea cerem să se facă dreptate şi să se afle, să se investigheze evenimentele şi să se identifice actorii principali ai acestui scenariu”, a spus Tokes. Europarlamentarul consideră că „victima a fost comunitatea maghiară”.
„Se vede clar, mai ales reiese din presa anterioară evenimentelor, că s-a dus o incitare agresivă, un fel de agresiune verbală care avea menirea să producă, să creeze, o atmosferă de ostilitate, să creeze imaginea duşmanului, care ar fi comunitatea maghiară, prezentând pericolul maghiar ca unul real, privind răpirea Ardealului. Să vă spun sincer, niciun ungur normal nu se gândea la o astfel de politică sau plan, deci aceasta a fost pur şi simplu o născocire duşmănoasă la adresa comunităţii maghiare şi a politicienilor din Ungaria”, a afirmat liderul maghiar.
În opinia lui „agresorii au fost în mod concret acei oameni care au fost induşi în eroare”, care au fost „organizaţi şi aduşi la Târgu Mureş, plătiţi sau îmbătaţi sau incitaţi”.
În ceea ce priveşte poziţia armatei, Tokes crede că în acele zile soldaţii „nu s-au lepădat de doctrina ceauşistă antimaghiară, de doctrina comunistă naţionalistă, naţional-comunistă şi a devenit un fel de unealtă în mâna postcomuniştilor, prin politica de restaurare comunistă”. Tokes a precizat că nu are dovezi concrete despre rolul armatei, „dar e de la sine înţeles că prin neutralitatea pe care a practicat-o s-a făcut complice cu scenografii evenimentelor, a rămas neutră în decursul evenimentelor, probabil că a primit un astfel de ordin din partea lui Iliescu şi Petre Roman”.
În altă ordine de idei, referindu-se la procesul comunismului, Tokes Laszlo susţine că trebuie să fie aplicate prevederile şi hotărârile europene. „Mă refer la hotărârile consecutive al Consiliului Europei, ale Parlamentului European, ale Partidului Popular European la Congresul de la Bonn, la unele conferinţe precum cea de la Praga de luna trecută, unde, în mod reprezentativ şi în mod legitim, se pronunţă forurile europene şi elita politică europeană în vederea investigării crimelor comunismului şi a pedepsirii făptaşilor”, a declarat Tokes.
El a adăugat că doreşte, după modelul Nurnberg, un tribunal pentru liderii comunişti. „E o propunere şi a mea, în decembrie anul trecut, la aniversarea a 20 de ani de la revoluţia română am propus crearea acestui tribunal, dar, în mod concomitent şi convergent, şi în alte ţări foste comuniste s-au gândit la aceasta şi la Praga, luna trecută, ne-am înţeles. De fapt, au fost prezenţi activiştii principali ai anticomunismului din aproape toate ţările fost comuniste şi ne-am înţeles şi am inclus şi în documentul acestei conferinţe propunerea noastră către Europa unită, să se stabilească un astfel de tribunal”, a declarat liderul maghiar.
Tokes nu crede, totuşi, că în viitorul apropiat s-ar putea crea un astfel de tribunal. „Dar cred că propunerea este totuşi una atât de viabilă încât nu se poate ignora, deci, într-un fel sau altul, Europa unită trebuie să ia atitudine faţă de crimele comunismului”, a adăugat el. Tokes a mai afirmat că ar vrea să se întâlnească cu preşedintele Traian Băsescu pentru a-i face personal propunerea.
CNMT a organizat mai multe evenimente la Târgu Mureş pentru a comemora 20 de ani de la evenimentele din 1990. Astfel, vineri seara, a avut loc Marşul Dreptăţii cu Făclii pe un traseu care a cuprins mai multe zone din Târgu Mureş. Sâmbătă, a fost organizată conferinţa internaţională „Trecut comun, viitor comun – acasă, în Europa la Casa Deus Providebit, iar în Biserica Reformată din Cetate a avut loc întâlnirea ecumenică din Bazinul Carpatic, cu participarea ierarhilor şi reprezentanţilor bisericilor tradiţionale maghiare.
Evenimentele din martie 1990 de la Târgu Mureş s-au soldat cu 278 de victime, din care 190 de români şi 88 de maghiari. În evenimente au murit cinci persoane – trei maghiari şi doi români, au fost distruse 46 de autovehicule, au fost devastate sediile a patru formaţiuni politice şi s-au comis furturi din două unităţi comerciale.
După infracţiunile comise, s-au primit 169 de sesizări, iar cercetările penale s-au grupat în 27 de cauze. Au fost arestate 21 de persoane, iar în urma finalizării cercetărilor au fost întocmite 17 rechizitorii, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 30 de persoane, care au fost condamnate, majoritatea, până la un an de închisoare. Cele mai grave condamnări, la câte 10 ani de închisoare, le-au primit Barabas Erno şi Csereznyes Pal. Acesta din urmă a fost graţiat în 1996 de preşedintele Emil Constantinescu, iar Barabas a fugit în Ungaria, ulterior fiind reabilitat.
